Poate represiunea comunista in Polonia nu a fost precum cea din Romania. Poate are dreptate Vladimir Tismaneanu si tot ce aveam nevoie era ca macar cineva din vechiul aparat represiv sa iasa in fata acum si sa isi ceara scuze (nu sa vineze functii politice, am putea adauga). Cu siguranta are dreptate si cind spune ca, totusi, „in Polonia a avut loc un simulacru de proces al comunismului, in timp ce in Romania asasinii lui Gheorghe Ursu se plimba liberi printre noi“. Dar ca sa poti adopta pozitia lui Adam Michnik ai nevoie de ceva mai mult de atit. Adam Michnik vine si spune DA amnistiei si NU amneziei atunci cind este vorba de comunism. Spune ca ii poate ierta, chiar daca nu uita. S-a opus lustratiei si, mai mult, incearca sa-i inteleaga si, mai ales, este dispus sa-i inteleaga. In ciuda faptului ca, la rindul sau, a fost o victima. Prima oara a fost inchis la 18 ani, a stat trei ani dupa gratii, a doua oara este impins in inchisoare de „legea martiala“. A fost o victima, dar a scapat de acest complex al victimei si nu se poarta ca si cum ar fi fost una. Toti cei care il vad pe Michnik vorbesc de aerul sau normal. Dar dincolo de aparente – ca poarta sandale, blugi si camasa in carouri – este vorba si de ceea ce iti transmite: un sentiment de calm, de detasare, de putere asa cum numai un invingator o poate face. Nu un supravietuitor, un invingator.
Tine de noi sa pastram amintirea
Marturisile unui disident convertit reprezinta o selectie de eseuri din cele mai recente carti ale lui Adam Michnik. Traducerea este realizata de Sabra Daici, iar cartea aceasta este a treia semnata de Michnik care apare in Romania, tot la Editura Polirom. Pentru lansarea acestui volum, Institutul Polonez, in parteneriat cu Editura Polirom, a organizat un turneu care a trecut prin Timisoara si Chisinau si, intr-un final, a ajuns la Tirgul de Carte Bookfest, pe 20 iunie a.c.. Cu o seara inainte, la Colegiul Noua Europa, a avut loc o conferinta la care au participat Vladimir Tismaneanu, cel care semneaza prefata acestui volum, ambasadorul Poloniei la Bucuresti, Wojciech Zajaczkowski, directorul Institutului Polonez, Jaroslaw Godun, si Adam Michnik.
Aparitia acestei carti este importanta, a subliniat ambasadorul Poloniei, pentru ca „este memoria unei epoci, este memoria unui om care a participat la viata intelectuala a Poloniei. O carte care ne ajuta sa re-citim istoria Europei Centrale, o sursa de inspiratie pentru spiritul critic“. Observatia ambasadorului Poloniei este interesanta pentru ca, cu citeva minute inainte, a tinut o pledoarie impotriva uitarii. „Chiar daca nu cred ca exista o identitate central-europeana, cu siguranta putem vorbi de o generatie: care se raporteaza la anecdotele care circulau in epoca, la filmele pe care le-am vazut, la cum era organizat spatiul urban. Este experienta celor care vor disparea in citiva ani, a celor care au trait sub comunism. Care ar fi consecintele disparitiei acestei experiente central-europene?“, a intrebat in continuare Zajaczkowski. „Poate fi un lucru pozitiv gindindu-ne la cei care au trait experiente dramatice. Dar totodata am putea pierde amintirea celor care au spus NU sistemului, a celor care au luptat, in diferite tari, impotriva totalitarismului. Uniunea Europeana ne poate ajuta sa ne construim autostrazi, dar tine de noi daca sa pastram sau nu amintirea acestor oameni si tine de noi cum o facem“, a mai spus ambasadorul Poloniei, subliniind ca volumul cu eseuri de Adam Michnik reprezinta o astfel de carte, o carte care nu ne lasa sa uitam.
La conferinta sustinuta la Colegiul Noua Europa – in finalul turneului de promovare a acestei carti si cu o seara inainte de lansarea de la Bookfest – Michnik s-a referit la politica, la transformarile care inca se petrec in tarile fostului bloc comunist, la pericolul pe care il reprezinta pentru democratie aceasta perioada a crizei economice, dar si la tabloidizarea presei. „Asistam la dictatura news. Lucrez intr-un cotidian si simt o presiune inimaginabila pentru a publica stiri despre nu stiu ce politician prins beat la volan, de exemplu. Pentru ca tot timpul se pune problema tirajelor“, spune Michnik, care de exact 20 de ani conduce „Gazeta Wyborcza“, cotidianul polonez cu cel mai mare succes. Conferinta sa a fost, de fapt, o prezentare a temelor care se regasesc in eseurile din Marturisirile unui disident convertit.
Din punctul sau de vedere, provocarea numarul unu pe fondul crizei economice o reprezinta apararea republicii si a valorilor republicane din Europa. Atit timp cit „toate fantasmele nationalismului sint prezente in dezbaterile publice din Europa post-totalitara, trebuie sa raspundem intelectual si filosofic“. De aceea trebuie regindite, subliniaza Michnik, sursele fascismului si ale bolsevismului. „Nu avem specialisti care sa ne explice cum se va sfirsi aceasta criza, dar este un moment cit se poate de periculos pentru democratie“.
Interviu cu Adam Michnik: Daca nu o sa mai fie democratie, vom avea liniste si ordine ca in cimitir
Dupa lansarea de simbata, 20 iunie, de la standul Editurii Polirom din Tirgul de Carte Bookfest, cu citeva minute inainte de a pleca spre aeroport, Adam Michnik ne-a acordat un scurt interviu.
Ati spus mai devreme, la lansare, ca sinteti optimist. Dar nu putem ignora tonul, deseori deznadajduit, al eseurilor din Marturisirile unui disident convertit. De unde vine aceasta lipsa de speranta?
Stralucirea este acolo unde este si umbra. Daca nu ar fi fost disperarea, nu ar fi fost bucuria.
Intrebarea pe care o voi pune acum v-a fost pusa probabil de multe ori: democratia de acum este asemanatoare cu aceea la care sperati in timpul comunismului?
Am auzit intrebarea asta de sute de mii de ori si o sa raspund asa cum am facut-o de fiecare data. Am crezut ca sfirsitul comunismului va arata mult mai rau decit a aratat, credeam ca vor fi un razboi civil si fluvii de singe. In acest sens, pot spune ca sint „deceptionat“ pozitiv. Sigur, exista foarte multe lucruri care ma enerveaza, democratia noastra este departe de perfectiune.
La conferinta de la Colegiul Noua Europa ati spus ca aceasta perioada a crizei economice este un moment foarte periculos pentru democratie. La ce trebuie sa fim atenti?
La toate vocile populismului si la cele care pun in pericol democratia. Sint voci care spun ca trebuie facuta ordine, ca ordinea este mai importanta decit democratia. Dar daca nu o sa mai fie democratie, nu vor mai fi nici libertate, nici ordine. Vom avea o liniste si o ordine ca in cimitir.
Sint insa si aspecte asupra carora o perioada de criza ca aceasta de acum ne poate ajuta?
Din pacate, nu am un raspuns la aceasta intrebare. Se poate dovedi un pericol de moarte, dar se poate dovedi si un ajutor.
Cum va explicati revenirea elementelor nationaliste pe fond de criza?
Aceste elemente au existat tot timpul, dar fiecare criza naste o neliniste. Atunci cind oamenii sint infricosati, cauta raspunsuri simple si dure. Iar nationalismul da astfel de raspunsuri. Nationalismul spune intotdeauna ca vinovati sint strainii. Poate fi Moscova, poate fi Bruxelles-ul, pot fi evreii, pot fi masonii sau homosexualii. Dar intotdeauna cei care sint altfel decit noi. Pentru ca acesta este raspunsul pe care il intelege oricine. Este un raspuns fals, dar intrebarile si dilemele sint adevarate.
(Varianta audio a acestui interviu a fost difuzata de Radio Romania Cultural, in cadrul emisiunii „Timpul prezent“ din 24 iunie 2009; acest interviu nu ar fi fost posibil fara ajutorul traducatoarei Sabra Daici.)