Cei care stateau prea mult in casa si, din pricina sedentarismului, acuzau dureri de vezica, de rarunchi sau cei cu probleme de digestie erau sfatuiti sa cumpere apa de Isvorul de Lithiu, considerat salvator, recomandat cu caldura de multe „autoritati si medici cunoscuti“ si disponibil la magazinele fratilor dr. Kony.
Ultima pagina a editiei din 2 mai, dedicata marii publicitati, incepea cu doua anunturi de voie buna: in stinga era prezentat un model nou de „harmonica deschizatoare“, „cu claviatura deschisa de nichel mult mai grandios“, adusa din Germania, si in dreapta se facea reclama la tuica Florica, „lacrima de prune“, care nu trebuie sa lipseasca din nici o casa pentru ca „e nevatamatoare sanatatei“. Mai jos, Eugeniu Melik, licentiat in drept la Paris, si Alexandru Longinescu, ambii avocati, isi ofereau serviciile la cabinetele private din strada Paladi, respectiv Stefan cel Mare. Ziarul „Opinia“ anunta in propria pagina angajarea unui incasator pentru anunturi, iar un student la Litere cauta sa tina cursuri in invatamintul secundar. O caseta publicitara ampla era dedicata unui produs senzational al tehnicii moderne: microscopul miraculos. Avantajele utilizarii lui erau acelea ca mareste de o mie de ori imaginea obiectelor, asadar, „insecte invizibile cu ochiul liber pot fi vazute de marimea unui gindac“.
Eugeniu Behles facea reclama „celui mai mare depozit de unelte agricole si industriale“, aduse tocmai din Germania. Se gaseau aici treieratoare, petre de moara, seceratori simple si cu aparat de legat snopi, batoze de porumb, pluguri si grape. Mersul trenurilor de calatori care plecau si soseau in Iasi avea patru rinduri de ziar, corespunzatoare celor patru trenuri: spre si de la Pascani, Vaslui, Ungheni si Dorohoi. Alaturi, o aparenta stire despre ciocnirea unui tren de marfa cu unul de calatori, pe ruta Budapesta-Viena, era de fapt o reclama la societatea de asigurari Patria, care facea polite pe viata, in caz de accidente feroviare in orice parte a lumii. Fara a avea si ei polite de asigurare, sobolanii si soarecii erau sortiti a cadea victime ale genocidului promis de cursele automatice austriece, carora le cadeau prada pina la 40 de rozatoare pe noapte.
Dupa o reclama la Salonul chimic Singer, din strada Golia, medaliat cu aur si argint pentru solutiile de scos pete, lacurile pentru palariile de soare, pagina de publicitate se incheia simetric, cu un alt anunt al berariei Zimbru. Prevazatoare in a-si pastra clientii, aceasta anunta la inceput de mai ca nu isi va inchide localul pentru iarna, nici jocul de popici.