Ca, vezi Doamne, Traian Basescu ar fi recunoscut in fine criza morala in care s-ar afla clasa politica adusa de el la putere si ca, mai mult, ar admite impasul democratic in care ne-am afla, tot ca urmare a acestui scandal Ridzi care ne-a dezvaluit niste dedesubturi teribile.
Problema e ca astea sint interpretari ridicole, complet decontextualizate. In fapt, cind se ingrijora de mama focului pentru biata noastra democratie, domnul Basescu spunea in clar, ca sa nu existe nici un dubiu, urmatoarele: “Oameni buni, aveti grija ce faceti cu democratia. Este un act de tip Ana Pauker. Cind am vazut sentintele care erau citite de o sefa de comisie, si nu de un judecator, am avut senzatia ca s-a intors vremea Anei Pauker”. Sefa de comisie care-l trimitea catre imaginea Anei Pauker nu era vreo reprezentanta a partii de clasa politica “buna, curata si dreapta” adusa de presedinte la putere, ci era liberala Alina Gorghiu. Astfel ca democratia cu care ne jucam noi, oamenii buni, e in pericol nu din pricina acestei Ridzi si a acolitilor ei, nu din pricina unei puteri care deja se arata ca fiind printre cele mai corupte, mai urite de dupa ‘90, ci din pricina celor care au indraznit sa ancheteze mizeriile patronate de presedinte si de partea lui “buna” de clasa politica. Ne-am inteles?
Daca nu ne-am inteles, sa ne intelegem mai bine vazind modul in care “a lasat-o din mina”, cum s-au grabit aceiasi jurnalisti sa constate, presedintele pe Monica Ridzi. Modul in care a “sacrificat-o” domnia sa. Si ne intoarcem la primul accent. Criza morala deci. Cine e in aceasta criza morala? Ministrul care a deturnat sutele de mii de euro? Guvernul sub umbrela caruia s-a petrecut aceasta deturnare? O candidata independenta, purtind nume prezidential, spre campania careia unele indicii spun ca s-au dus banii? Ei, as! Hai sa vedem, intelegindu-l cu adevarat pe Traian Basescu: “Este vorba de o batalie teribila pentru banii publici dusa de mass-media si oameni politici slabi, care pun la dispozitia mass-media bani publici. (…) Multi ministri au trecut pe aici in mandatul meu, dar acum este rezultatul unei crize morale. Este cea mai urita motivatie a vreunei remanieri. Cazul Ridzi este doar virful aisbergului” (sublinierile imi apartin).
Ar trebui cumva noi sa intelegem de-aici ca avem o problema cu clasa politica actuala? Ar trebui, mai mult, sa ne inchipuim ca daca Ridzi e doar virf de aisberg, domnul Basescu a vrut sa zica de fapt ca exista mai jos, “sub nivelul marii”, alti si alti politicieni corupti, alte jocuri de interese ale lor s.a.m.d.? Asta doar daca tinem cu tot dinadinsul sa ne exprimam naivitatea. Pentru ca, din intregul discurs, se intelege clar ce a vrut de fapt presedintele sa spuna. In traducere libera, cam asa ceva: lasati voi atacurile impotriva unui om care a dovedit doar o mica slabiciune (nicidecum nefiind vorba de un rechin adevarat, de un corupt, de un sistem asijderea etc.), concentrati-va la ce e sub virf. Iar sub acest virf numit Monica Ridzi vom descoperi doar “murdaria” presei, ne spune Traian Basescu. Aici e criza morala, in presa! Aici sint ticalosiile, aici e pericolul la adresa democratiei, aici e dezastrul Romaniei! In rest, un sistem politic minunat, in care, da, e adevarat, mai sint si unul-doi-poate trei politicieni slabi. Slabi, dar nevinovati in fond. Ametiti, saracii, de parsivenia unei prese hulpave, care vrea sa distruga tara.
Traian Basescu a luat-o rau de tot pe aratura. Atit de rau, incit e evident ca nimic nu-l mai poate readuce cu picioarele pe pamint. Patronind un sistem politic gaunos, incompetent si corupt, neavind impotriva carei opozitii reale sa mai lupte, negasind cai de bataie in propriile structuri, devine pe zi ce trece tot mai penibil in calitatea sa de razboinic al unei lumini pe care n-o mai vede nimeni. Si in care, se dovedeste acum, nici macar el n-a crezut niciodata. Traian Basescu reprezinta astfel, la nivelul de virf al politicii romanesti, cea mai mare dezamagire creata unor oameni care chiar au crezut, prin 2004, ca lumea politica autohtona poate fi mai buna.