Marea sarbatoare a filmului a dat in acest an impresia unei actiuni care trebuia bifata. N-am mai auzit nici un speech care sa imi puna un nod in git, n-am vazut sala intreaga aplaudind in picioare o personalitate distinsa pentru intreaga cariera (Laureen Bacall si Roger Corman isi primisera premiile la o alta ceremonie, prin noiembrie), n-am simtit nici un val de bucurie spontana care sa topeasca la unison inimile tuturor celor din sala. In schimb, am avut senzatia ca, mai mult decit in alti ani, se stia aproape la fiecare categorie cine o sa cistige. Atit de sigur incit au adus-o pe Barbra Streissand sa prezinte Oscarul pentru regie. Nu sint feminista si nu am nimic cu feministele. The Hurt Locker nu mi se pare nici cel mai bun film din 2009, nici unul care sa ramina in istoria cinematografului. Dar pot intelege de ce a fost premiat. Dintr-un buchet de motive care i-a determinat pe membrii AMPAS sa emita un statement a carui idee ar putea fi aceasta: nu putem premia cu Oscarul cel mai important un film care e pe mai mult de jumatate construit in CGI, cu personaje create pe calculator. Premierea lui The Hurt Locker poate fi un anti-vot Avatar. Ce mi se pare amuzant e ca The Hurt Locker e un film barbatesc, facut ca de un barbat – iata victoria feminismului! Premiind-o pe Kathryn Bigelow cu Oscarul pentru regie, Academia Americana de Film nu saluta o voce feminina originala, ci o voce feminina care suna asemenea unei voci barbatesti. Daca tot ar fi vrut sa salute o voce feminina originala, ar fi premiat-o in 2003 pe Sofia Coppola, pentru regia lui Lost in Translation.
A mai fost si faptul ca The Hurt Locker e un film despre razboiul din Irak in care nu gasesti nimic politic. A fost esentiala si coincidenta (hollywoodiana) a faptului ca doi fosti soti s-au luptat cu arme aparent egale (cite noua nominalizari fiecare) la cele mai importante distinctii ale industriei de film. La final, curios, au primit noua Oscaruri – dar impreuna, iar Dumnezeu a fost si el feminist: Kathryn Bigelow si The Hurt Locker – 6 Oscaruri, James Cameron si Avatar – 3.
Succesul lui The Hurt Locker, datorat si criticii americane
Am auzit si la noi voci care au spus pline de convingere ca The Hurt Locker foloseste niste chestii geniale. Nu inteleg. Acest gen de cinema se practica de cel putin 10 ani. Unul dintre primele filme de actualitate turnate cu camera pe umar, imitind jurnalele TV si avind un subiect plasat intr-o zona de conflict, a fost Welcome to Sarajevo (1997) al britanicului Michael Winterbottom, care a rulat si pe marile noastre ecrane.
Exista un lucru care plaseaza The Hurt Locker in echipa cu Precious, cu Crazy Heart sau Slumdog Millionaire, marele cistigator de anul trecut. Sint filme independente realizate cu bugete mici si care au avut un start modest, dar care au fost luate in brate de oameni influenti, de AMPAS, de soarta. Filmul lui Bigelow a fost, de fapt, turnat in 2007 si, culmea, a concurat anul trecut la Independent Spirit Awards, premii care se anunta cu o zi, doua inaintea Oscarurilor. A fost nominalizat pentru regie si actor principal (Jeremy Renner e, intr-adevar, foarte bun). Anul acesta Precious a luat crema la Spirit Awards, invingind la cinci categorii, inclusiv la Cel mai bun film. Mi se pare ciudata aceasta situatie, care ne sugereaza cel putin o idee: cind un film e premiat, contextul (celelalte filme) conteaza mai mult decit valoarea filmului respectiv.
Succesul lui The Hurt Locker, care strinsese pina la Oscaruri vreo 20 de milioane de dolari din bilete (fata de 720 de milioane cite avea Avatar), se datoreaza in buna masura si criticii americane care l-a sustinut. Nu in bloc, insa. Jay Weissberg de la “Variety” a spus ca e un film supraapreciat. Dupa ce am vazut si eu filmul la Pro TV – care a reusit, in premiera pentru o televiziune din Romania, sa difuzeze The Hurt Locker cu citeva ore inainte de a triumfa la Oscaruri –, am fost de aceeasi parere.
Nici o surpriza
In rest, premiile au fost cum era de asteptat. Exista si aici doua mici amendamente. Primul ca e un pic ciudat sa premiezi pentru imagine un film turnat mai ales in CGI (ma refer la Avatar), in loc sa premiezi munca operatorului de la The Hurt Locker, care chiar a tras cu filmul asta (dar votantii au vrut astfel sa spuna ca nu apreciaza la Avatar decit inventia tehnica). In al doilea rind, n-a fost o surpriza ca Up in the Air/Sus, in aer nu a primit Oscarul pentru scenariu adaptat. Precious, ecranizarea romanului lui Sapphire, isi dovedise lipiciul cu doua zile mai devreme, cind luase cinci premii Independent Spirit, dar mai ales era vorba despre faptul ca succesul filmului se datoreaza in primul rind povestii – adolescenta de culoare, abuzata fizic si moral de parintii ei, care iese la lumina – si in al doilea rind interpretarilor extraordinare ale lui Mo’Nique si Gabourey Sidibe. N-a fost o surpriza premierea lui Mo’Nique cu Oscar pentru rol secundar feminin, la fel cum nimeni nu s-a mirat cind Penelope Cruz a anuntat ca Oscarul pentru rol secundar masculin ii revine lui Christoph Waltz pentru Inglourious Basterds. Nici Oscarul acordat Sandrei Bullock si cel decernat lui Jeff Bridges pentru rol principal feminin, respectiv masculin n-au mai oprit respiratia cuiva. Nici “oscarizarea” lui Up pentru lungmetraj de animatie, nici cea a lui El secreto de sus ojos pentru cel mai bun film strain (pentru ca e mai accesibil decit Das weisse Band sau Profetul si pentru ca autorul lui, argentinianul Juan Jose Campanella, lucreaza si in SUA, regizind episoade din seriale de succes).
N-am aflat de ce era plictisit George Clooney. De citeva ori l-am inteles insa.
Cifrele oscarurilor
» 5.810 este numarul membrilor din colegiul electoral al Academiei de film americane cu drept de vot pentru desemnarea cistigatorilor premiilor Oscar.
» 3.400 este numarul de locuri din Teatrul Kodak, unde gala premiilor Oscar este organizata in fiecare an, incepind din 2002.
» 1929 este anul primei editii a premiilor Oscar, la doi ani dupa infiintarea Academiei de film americane.
» 300 este numarul fericitilor cistigatori, alesi prin tragere la sorti, ai locurilor de linga covorul rosu pe care vor defila celebritatile.
» 50 este numarul statuetelor confectionate pentru aceasta gala. Sint 24 de categorii de premii, insa pot exista mai multi cistigatori in cadrul unei singure categorii.
»15 este recordul de nominalizari la Oscar detinut de un artist, iar acesta apartine lui Meryl Streep. Jack Nicholson si Katherine Hepburn o urmeaza in top, cu 12 nominalizari.
» 11 este recordul premiilor Oscar obtinute de un film, detinut la egalitate de Ben-Hur, Titanic si Stapinul Inelelor: Intoarcerea Regelui.
» 3,85 este greutatea, in kilograme, a unei statuete Oscar.
Cistigatorii oscarurilor – editia 2010
» Cel mai bun film: The Hurt Locker
» Cel mai bun regizor: Kathryn Bigelow – The Hurt Locker
» Cea mai buna actrita in rol principal: Sandra Bullock – The Blind Side
» Cel mai bun actor in rol principal: Jeff Bridges – Crazy Heart
» Cel mai bun actor in rol secundar: Christoph Waltz – Inglourious Basterds
» Cea mai buna actrita in rol secundar: Mo’Nique – Precious (foto)
» Cel mai bun scenariu adaptat: Geoffrey Fletcher – Precious
» Cel mai bun scenariu original: Mark Boal – The Hurt Locker
» Cel mai bun film de animatie: Up, de Pete Docter
» Cea mai buna regie artistica: Avatar (Rick Carter, Robert Stromberg, Kim Sinclair)
» Cea mai buna imagine: Mauro Fiore pentru Avatar
» Cel mai bun montaj: Bob Murawski si Chris Innis pentru The Hurt Locker
» Cel mai bun film strain: El secreto de sus ojos (Argentina)
» Cele mai bune efecte vizuale: Avatar
» Cea mai buna coloana sonora: Up – Michael Giacchino
» Cel mai bun cintec: The Weary Kind (Crazy Heart) – Ryan Bingham si T Bone Burnett
Galerie foto
