Latinoamerican prin angajamentul sau politic si sentimental, francez prin cultura, Julio Cortazar este un personaj cu un traseu interesant de urmarit in peisajul literar si care s-a vrut a fi un exilat, dar si o portavoce a popoarelor sud-americane. Cortazar a marcat, ca nimeni altul, generatia latinoamericana a anilor ‘60. Romanele sale cele mai importante sint opere deschise, care lasa cititorului posibilitatea de a modifica ordinea capitolelor sau ordinea cronologica, de a se juca, intr-un cuvint, cu textul, pe care are posibilitatea de a-l recrea. Opera lui Cortazar, ca si cea a lui Alejo Carpentier, prezinta relatia dintre Europa Occidentala si Ametica Latina: prima vazuta ca o utopie de catre latinoamericani si invers. La Carpentier, mai ales in Recursul la metoda, este vorba despre Lumea Veche si Lumea Noua, prima reprezentata de rationalismul lui Descartes, cu al sau Discurs asupra metodei, a doua de recursul la singura metoda folosita de tiranii hispanoamericani, violenta.
Marturisirile din Un oarecare Lucas ne indica, la prima lectura, o carte autobiografica, iar personajul la care fac referire toate textele si a carui viata se aseamana in multe privinte cu cea a lui Cortazar devine un alter ego al autorului. Desi nu urmeaza nici o linie cronologica, cartea se prezinta totusi ca un tot unitar. Dincolo de nota autobiografica descoperim insa o fictiune care tisneste din realitatea cotidiana. Actiunea porneste de obicei de la o imagine vizuala. Un fapt banal deschide drumul fantasticului, asa cum logica ascunde absurdul.
O pledoarie impotriva solemnitatii
Cartea este compusa din trei parti. Prima si ultima contin titluri ce fac trimitere directa la personajul principal: “Lucas si spitalele”, “Lucas si patriotismul”, “Lucas si patriotardismul” sau “Lucas si cumparaturile”. Titlurile din a doua parte a cartii sint parca mai grave: “Dialog de ruptura”, “Texturologii” etc. Nici unul dintre texte nu duce lipsa de umor si nenumarate ocazii de a provoca risul cititorului: “Cum e si firesc, prietenii reactioneaza ca niste buni venezueleni sau guatemalezi indignati, iar in minutele ce urmeaza se incinge un superpatriotardism gastronomic, botanic, agrozootehnic sau ciclist de n-am cuvinte”. Altadata: “Lucas a descoperit inca de timpuriu unul dintre primele aspecte refractante, obliterante si polarizante ale presupusului principiu al identitatii in jocurile erotice in care, dintr-odata, A nu este A sau A este non-A… Poate ca atunci cind papilele lui A intra intr-un contact placut cu papilele lui B, totul aluneca spre altceva, se joaca un alt joc, iar dictionarele sint facute praf si pulbere”.
Lumea este pentru Lucas un spatiu plin de ironie si contradictii. Absurdul ce invadeaza existenta umana este de fapt tema care uneste toate textele din micul volum al lui Cortazar. Gasim aici povesti, intimplari de zi cu zi, ginduri, idei, impresii artistice, hobby-uri, experiente traite in familie si printre prieteni, toate prezentate cu umor, in ciuda caracterului absurd al celor mai multe dintre ele, ceea ce a facut ca Un oarecare Lucas sa fie considerata o pledoarie impotriva solemnitatii. Se simt dispretul pentru rutina si dorinta imensa de schimbare, de ruptura cu tot ceea ce este vechi sau, mai bine zis, invechit. Cunoastem din Sotron pasiunea lui Cortazar pentru joc. De aceea fiecare fraza trebuie citita cu atentie si chiar recitita. La o doua lectura vom gasi lucruri noi, care nu numai ca vin in completarea informatiilor culese la prima lectura, ci uneori le contrazic.
Julio Cortazar, Un oarecare Lucas,
colectia “Biblioteca Polirom”,
Editura Polirom, 22.95 lei
Galerie foto
