Suma in joc s-ar apropia de 80 de milioane de coroane (echivalentul a circa 3 milioane de euro), iar, potrivit Ministerului Culturii, Vladimir Darjanin nu ar avea “expertiza necesara administrarii unei organizatii finantate de stat, nici in termeni de organizare, nici economici”.
Actualul director administrativ a preluat conducerea Orchestrei filarmonice in iulie 2009 si s-a angajat cu acel prilej sa scoata formatiunea dintr-o criza prelungita de ani de zile, atit pe plan financiar, cit si calitativ si de incredere. Intre masurile anuntate atunci a fost ameliorarea contractelor de munca ale membrilor orchestrei, negocierea recistigarii drepturilor asupra tuturor inregistrarilor orchestrei difuzate in transmisii radio si TV, reducerea turneelor mai mult “turistice” ale formatiunii in strainatate si aparitii regulate in Cehia la radio si televiziune. In schimb, Vladimir Darjanin capata autoritatea de a demite membrii orchestrei si anunta intentia de a relua cautarea unui dirijor de prestigiu, mai tinar si mai disponibil, pentru a-l inlocui pe Elyahu Inbal, al carui contract fusese negociat de predecesorul sau si, in 2009, nici nu incepuse.
Or, predecesorul sau, caruia i se imputau astfel indirect si decaderea treptata a Orchestrei filarmonice cehe, si imaginea ei negativa, nu era altul decit cel devenit intre timp ministru al Culturii, Vaclav Riedlbauch, care a administrat ansamblul din 2003 pina in 2009. El fusese cel care il alesese pe Elyahu Inbal, in virsta de 75 de ani, directorul sef al Orchestrei filarmonice, invocind doua criterii determinante, sa fie un dirijor cu inalte calitati artistice si sa aiba renume international.
Animozitatile personale exacerbate din lumea artistilor sint obisnuite, desigur, dar nu ar trebui sa devina moneda curenta in dirijarea politicii culturale. In cazul ceh, intre cei doi manageri exista vadit un dezechilibru de prestanta si eficienta. Ministrul Culturii, Riedlbauch, apare ca un conservator, iar numirea sa a fost contestata sever, dupa dezvaluirile muzicienilor despre atitudinea sa in 1989. Director artistic al Operei Nationale in momentul revolutiei de catifea din noiembrie 1989, Riedlbauch a incercat sa-i opreasca pe muzicieni sa se alature protestelor studentesti.
Vladimir Darjanin, asemenea altor manageri ai vietii muzicale pragheze, are o pregatire de instrumentist, cu studii de contrabas in Slovacia natala si la Berlin si o experienta manageriala de succes, ca administrator al pavilionului ceh de la Expozitia mondiala din 2005, in Japonia si, mai de curind, ca organizator al unui impresionant Festival international muzical de vara, “Praga lui Dvorak”.
Deocamdata, in ceea ce se anunta un conflict serios de autoritate, practic intreaga Filarmonica i s-a raliat directorului sau, Darjanin, anulind concertul obisnuit de sfirsit de saptamina si depunind o plingere penala la Tribunal impotriva lui Riedlbauch, pentru aceeasi vina ce i se imputa actualului administrator, incalcarea disciplinei financiare pe parcursul mandatului sau.
Pina la un punct, situatia ar putea parea unora asemanatoare cu ceea ce s-a petrecut la Filarmonica “George Enescu” din Bucuresti. Dar cel putin o diferenta merita semnalata: dupa anularea unui concert, instrumentistii cehi au decis in unanimitate sa-si reia activitatea normal pentru a nu aduce prejudicii imaginii nationale si internationale a Filarmonicii cehe.