Am zappat, in seara zilei de marti, 24 octombrie, pe postul otevist si am ramas acolo, mirindu-ma ca lui Dan Diaconescu i s-a nazarit sa arate vaicaretului sau target imagini cu tovarasii pe care, in buna masura, majoritatea lor il regreta. Filmul facut de olandezi nu aducea foarte multe noutati pentru cei care au mai vazut documentare de acest gen, nu era nici cel mai reusit cu putinta, nici cel mai documentat, dar ceea ce-l facea „crocant” era legat de faptul ca toate imaginile peliculei fusesera selectate din arhiva personala a familiei Ceausescu. Am vazut-o Elena C. „atit de beata incit abia se mai tinea pe picioare” (asa cum ati auzi chestia asta acum, la vreo stire despre un accident rutier), l-am putut urmari pe sotul „cabinetei 2” tragind cu pusca, ba, „senzational!”, vorba DD-ului, cuplul prezidentialo-rezidual era surprins in scurte si scirboase momente de giugiulit si chiar de „mozolit” (in sensul ca mister Nicolae o arunca in zapada pe Lady Elena, iar tovarasii insotitori rideau frenetic, aplauze!). La un moment dat, se mai zicea si ceva despre faptul ca Elenei Ceausescu ii placea sa traga cu ochiul la filme deocheate, iar lui Nicolae, sa traga cu flinta-n capre negre.
Am crezut ca Dan Diaconescu a visat-o, in noaptea de dinaintea emisiunii, pe Lucia Hossu Longin, dar toata iluzia s-a destramat in momentul in care au inceput discutiile in studio. Cine erau cei care vorbeau despre schizofreniile cuplului? Madalin Voicu si Serghei Mizil, doi domni fosti viitori tovarasi de succes, care, asa cum chiar dinsii spuneau mai demult, intr-o alta emisiune de pe OTV, faceau chindii prin vilele de protocol de la Snagov, la doi pasi jumatate de locul in care Nicolae si Elena isi duceau anii „voievodali”. Ce au spus dinsii? Au incercat s-arate cum nenorocitii aia de olandeji, dom’le, au spus minciuni in filmul lor, cam cum, mai demult, tovarasii Iliescu and comp. lansau timpeniile celebre cu „noi nu ne vindem tara”. Si ca, pina la urma, ce tot atita condamnam Epoca de Aur, dat fiind ca astazi, zicea fiul fostului celebru stie-toata-lumea-ce Paul Niculescu Mizil, e mai nasol decit atunci.
Cu riscul de-a fi catalogat un imbecil care nu intelege ce inseamna libera exprimare, cred ca asemenea personaje ar trebui ocolite cu frenezie constanta. Pentru ca povestile pe care le prezinta dinsii contribuie, intr-o masura semnificativa, la alterarea imaginii despre ceea ce a insemnat perioada comunista in Romania. Asa, mi s-a mai limpezit si mie nedumerirea pe care am incercat-o dupa o intilnire cu studentii mei; dupa ce au ascultat un excelent reportaj BBC despre ororile sistemului totalitar, au ramas cu gura cascata s-auda ca prin anii ’80 era cam nasol pe aici prin tara noastra. Pina cind nu se vor mai petrece chestii dintr-astea ca deunazi la OTV, Ceausescu va ocupa un onorabil loc in mintile romanilor si, implicit, in topurile emisiunilor de televiziune. Nu stiu de ce, dar tind sa-i dau dreptate Irinei Pacurariu de la TVR, care mi-a spus, la o emisiune, ca „probabil pe Richard Wurmbrand il vom gasi in top si peste 500 de ani”. As vrea sa fiu la fel de optimist…