Trecind din circul parabola in circul politic, nu pot sa nu remarc asiduitatea cu care liderii P.S.D. si P.N.L. cauta in zilele acestea zonele parlamentare slabe ale grupului independentilor si ale P.D.-L-ului, incercind sa atraga de partea lor diversi parlamentari, visind la ziua motiunii de cenzura. Cind, asa isi doresc cele doua partide, Guvernul va cadea, ei vor repurta o mare victorie, iar lucrurile vor intra in normal. Corect, ele, lucrurile, vor intra in normal. Dar care e normalul? Social-democratii si liberalii nu par a bate cu gindul pina acolo. Si totusi, un anume tip de normal le-a fost aratat deja in toamna trecuta. Basescu a venit cu tot soiul de propuneri trasnite de prim-ministri, parlamentarii au respins propunerile, Basescu a tunat ca tara se duce de ripa din cauza lor, pentru ca nu asigura un Guvern in acele vremuri de restriste si… Si, intr-un final glorios, publicul roman, caci noi sintem un public, nu un electorat, s-a lasat cucerit de giumbuslucurile dresorului de ponei si de lei, oferindu-i un nou mandat.
Oare pentru opozitia noastra nici macar cea mai recenta istorie nu se constituie intr-o lectie? Oare nici unul dintre membrii ei nu poate lua in calcul ca ceea ce se intimpla acum e un alt joc al lui Traian Basescu? Oare printre luminatele minti pesediste si peneliste nu s-o fi gasind vreuna care sa banuiasca, macar din teama, ca presedintele isi doreste ca motiunea de cenzura sa reuseasca?
Haideti sa vedem cum stau lucrurile prin P.D.-L. acum. Masurile pentru care Guvernul isi asuma raspunderea, luate in bataie de joc, ma refer desigur la reducerile de pensii si salarii, nu sint sustinute, paralel, de nici un plan concret de redresare economica, desi societatea le cere cu furie. Or, tocmai acest lucru ar trebui sa ne dea de gindit, sa dea de gindit opozitiei parlamentare: chiar daca guvernantii ar fi fost complet incompetenti, si putem banui ca asa sint, tot ar fi venit cu niste masuri mimetice, daca intr-adevar si-ar fi dorit sa vina. Anuntind insa numai reducerile cu pricina, cele mai drastice din Europa, ei par de fapt sa urmareasca numai intaritarea celorlalti. A oamenilor de pe strada, dar mai ales a opozitiei politice.
De ce? Deoarece P.D.-L.-ul stie foarte bine ca nu vom gasi solutii pentru iesirea din criza. Aberantele lor cheltuieli, masivele plati mascate in investitii si oferite clientelei, incompetenta lor, nesimtirea s.a.m.d. au adus Romania in situatia de a nu mai putea evita dezastrul economic. Or, un dezastru de asemenea magnitudine se va plati electoral. Pedelistii, in frunte cu Traian Basescu, stiu ca risca soarta taranistilor, care au sucombat politic tot dupa o perioada de criza teribila – nici pe departe insa la fel de puternica precum cea de acum.
Caderea Guvernului Boc devine astfel singura lor sansa. Pentru ca nu ar fi o cadere survenita prin demisie, la presiunea strazii. Ci una oferita cadou de P.S.D. si P.N.L. Iar de-aici, treaba e incercata deja cu succes, Traian Basescu si acolitii au deja argumentele, instrumentele sa transforme dramaticul esec al tarii intr-un succes al lor.
Ce s-ar intimpla in acest caz? Presedintele va iesi zilnic pe televizoare, in presa, sustinut de vocala Elena Udrea si de ceilalti, pentru a ne explica, tuturor, cum P.S.D. si P.N.L., acesti comunisti iresponsabili, impinsi de la spate de moguli, au darimat Guvernul, au lasat tara in cel mai greu moment al ei fara o administratie “capabila”, au distrus sansele unei noi transe de la F.M.I. Romania va intra in colaps, ne vor spune ei, din cauza acestei opozitii lipsite de etica si de responsabilitate.
“Nimeni n-o sa-i mai creada de data asta”, isi spun multi dintre noi. “Nimeni n-o sa-i mai creada de data asta”, isi spun, probabil, si membrii opozitiei politice. Si, intr-un birou din Cotroceni, cineva va rinji, fericit, ca noi ne imbatam cu apa rece, ca opozitia se imbata cu apa rece. Acel cineva nu s-a imbatat nicicind cu apa rece. Acel cineva, a demonstrat-o deseori pina acum, cunoaste cel mai bine poporul roman.