De fapt, de aproape un deceniu, cu toate ca renumitele „Trabi”, simboluri ale comunismului, au disparut de pe drumurile germane, lungul si complexul proces al unificarii germane continua in sfera lucrurilor vazute si nevazute. Mentalitatile nu se schimba atit de usor ca si marcile de masina. Acum cinci ani, filmul Goodbye Lenin a avut un imens succes in Germania tocmai datorita modului in care a tratat cu umor o poveste despre oameni obisnuiti veniti din trecutul R.D.G.-ist. De altfel, el a generat o adevarata stare de spirit in rindul tinerilor critici fata de dura competitie capitalista, denumita „ostalgie” si care presupunea o privire catre trecut cu mai multa intelegere.
Artistii si sociologii au fost poate primii care au luat in considerare in proiectele lor ce tineau de o recitire a trecutului comunist. Astfel, fotograful Lidia Tirri si sociologul Ylva Queisser au incercat sa surprinda prin fotografii si interviuri imaginea primei strazi socialiste din Berlin, Stalinalee redenumita incepind cu 1961, Karl Marx Alee. Folosind tehnica sociologica a „povestirilor vietii”, a istoriilor orale, acest proiect s-a concretizat intr-o expozitie de fotografie si o carte cu interviuri.
Dacia 1300, simbolul si mindria industriei ceausiste
Pe baza acestei experiente germane, un grup de tineri studenti artisti si sociologi din Iasi a realizat un proiect similar care a analizat situatia Bulevardului Independentei din Iasi, construit in anii ’70. Proiectul a fost sustinut de Centrul Cultural German din Iasi. Bulevardul amintit a fost ales prin diversitatea sa culturala si istorica, in ultimele doua decenii, locuind aici atit romani, cit si multi studenti straini ce studiaza medicina la Iasi. Constructia acestui proiect edilitar ambitios a avut loc inaintea degradarii societatii romanesti din intunecatii ani ’80, fapt care explica viziunea arhitecturala functionalista, modulara. Ideile nationalist-comuniste ale lui Ceausescu au fost aplicate in arhitectura de-abia in ultimii ani ai dictaturii.
Acest proiect interdisciplinar a incercat sa reconstituie din interviuri si din arhivele personale ale celor intervievati modul in care spatiul public a fost perceput si asumat, precum si influenta istoriei asupra destinelor personale. Dupa mai bine de un an de documentari fotografice si interviuri, studentii au publicat un album de imagini si interviuri si au organizat o expozitie de arta contemporana la Goethe Zentrum din Iasi, unde au reconstituit intr-o instalatie o camera de zi dintr-un posibil apartament de pe Bulevardul Independentei. Mobilierul anilor ’70, vopsit in alb, a devenit suportul pentru documentatia fotografica si transcrierea textuala a interviurilor realizate.
Cu toate ca nu se mai fabrica de citiva ani, Dacia 1300, simbolul si mindria industriei ceausiste, poate fi intilnita la tot pasul pe soselele patriei. Probabil ca in urmatorii ani se va retrage la sate spre a inlocui atemporalele carute, pentru ca, intr-un viitor pe care ni-l dorim cit mai apropiat, sa devina doar un monument al unor timpuri trecute.
Participanti la proiect: Daniela Acatanoaiei (sociolog), Gentiana Baciu (sociolog), Daniela Feraru (sociolog), Lavinia German (artist), Alexandru Grigoras (artist), Andrea Hajtajer (artist), Teodora Marginean (sociolog), Bianca Simionescu (artist), Bogdan Vatavu (artist).