Al treilea razboi mondial a inceput, de fapt, in 1946, in paginile nou lansatului Journal du Tintin. Era, conform gustului epocii, o combinatie de aventuri contra-cronometru cu roman politist si science-fiction a la Verne si Wells, despre o invazie planetara pornita de undeva din Tibet. Eroii povestii – Phillip Mortimer, un savant britanic, inventator al unui avion multifunctional (Espadonul), si prietenul sau, capitanul Francis Blake de la Intelligence Service – aveau sa opreasca invazia asiatica la capatul a 150 de pagini de aventuri trepidante.
Autorul acestei benzi desenate, un supus belgian pe nume Edgar Pierre Jacobs, nu avea sa stie ca odata cu Espadonul pusese piatra de temelie a uneia dintre cele mai celebre serii BD europene si ca, in acelasi timp, avea sa contribuie intr-o uriasa masura la dezvoltarea acestei industrii. Fiindca, dupa trei ani de serializare in paginile revistei, la cererea cititorilor, prima aventura a lui Blake si Mortimer avea sa fie strinsa in volum, unul dintre putinele albume de BD din epoca. Blake et Mortimer a devenit azi un simbol al benzii desenate “grand public” de calitate si reprezinta un bestseller de necontestat, iar personajele inventate de Jacobs fac parte din galeria celor mai mari vedete ale BD-ului franco-belgian, alaturi de Lucky Luke, Asterix, Strumfii, Achille Talon sau Alix. Un succes pe care Edgar Jacobs, la vremea primelor planse din Secretul Espadonului, era departe de a-l intui.
Baritonul benzii desenate
Probabil ca ursitoarele s-au amuzat copios hotarind destinul lui Jacobs (n. 1904). A ajuns la BD aproape din obligatie, silit de criza economica din anii ‘30, cunoscind succesul dupa virsta de 40 de ani, ca autor de “romane desenate”, dupa o viata petrecuta pe scenele operelor din Bruxelles si Lille, ca bariton, dar si in spatele scenei, ca scenograf.
Hotaritoare a fost si o intilnire, la inceputul anilor ‘40, cu Herge, taticul lui Tintin, alaturi de care a lucrat vreme de trei ani, ca asistent. Cind relatia celor doi s-a racit, in 1947, fostul bariton publicase deja Secretul Espadonului si devenise, la rindul sau, un autor de succes.
Debutul tardiv a facut ca numarul albumelor semnate de Jacobs sa fie destul de redus. Pina la moartea creatorului lor, in 1987, Blake si Mortimer au cunoscut numai opt aventuri (11 volume), dar care au devenit extrem de populare pentru generatii de cititori care au crescut insotindu-i pe Blake & Mortimer in aventurile lor, in lupta cu renegatul Olrik, descifrind misterul Semnului Galben sau in calatoriile lor in Atlantida.
Viata dupa Jacobs
Blake si Mortimer au supravietuit disparitiei, in 1987, a creatorului lor. Seria a fost continuata, incepind de la jumatatea anilor ‘90, de vedete ale BD-ului precum Jean Van Hamme, Ted Benoit sau Andre Juillard care au realizat inca sapte albume de mare succes. Ultimul dintre ele este prepublicat de “Le Monde”, inainte de o aparitie in volum prevazuta pentru aceasta toamna.
In 1997, a avut premiera un serial de desene animate cu Blake si Mortimer, iar o adaptare pentru marile ecrane a albumului La Marque Jaune a intrat in santier de mai multi ani. Filmarile vor incepe anul viitor, regizor va fi spaniolul Alex de la Iglesias (The Oxford Murders), iar rolurile principale vor fi interpretate de Keifer Sutherland, ce-i va da viata pe ecran prof. Mortimer, in vreme ce Hugh Laurie, celebrul Dr. House, va imbraca uniforma capitanului Francis Blake.
Industria BD, vesnic recunoscatoare
Revenind cu sase decenii in urma, albumul Secretul Espadonului, aparut in 1950 la Editura Lombard (si marele lui succes de public), a anuntat venirea unei ere de aur a benzii desenate franco-belgiene.
Unul din lucrurile care diferentiaza net banda desenata europeana de cea anglo-saxona sau cea asiatica este faptul ca aceasta “traieste” sub forma de albume cartonate care se vind in tiraje impresionante in toate tarile din vestul continentului. Dar, pina in anii ‘50, cea de a noua arta se exprima mai ales in paginile ziarelor si ale revistelor specializate si doar in citeva albume aparute. Succesul Espadonului, alaturi de alte sporadice aparitii in album, avea sa schimbe datele problemei si sa contribuie la nasterea unei adevarate industrii.
In zilele noastre, cifrele productiei BD europene ramin impresionante. Numai in Franta, in 2003, au aparut 1.730 de albume noi (cu 15% mai mult fata de anul precedent) si 515 reeditari, publicate in zeci si sute de mii de exemplare – un succes pe care revista “Capital” il consemna sub titlul “Boom-ul afacerilor BD”. Vinzarile au adus venituri uriase, de zeci de milioane de euro, editurilor specializate. Numai Dargaud a avut, in 2003, incasari de 54 de milioane de euro, parte dintre acestea datorindu-se si succesului noului album cu Blake si Mortimer, Les Sarcophages du 6e continent, care a fost scos pe piata in 600.000 de exemplare.