Asa cum Beckett a luat Nobelul “pentru scrisul sau, care – in noi forme pentru roman si teatru – isi dobindeste inaltarea prin dezgolirea omului modern”, tot asa Cedric a luat medalia pentru “cercetarile sale in domeniul amortizarii nonlineare Landau si al convergentei spre echilibru in cazul ecuatiei Boltzmann”. Suna impresionant si oricum nu inteleg nimic, dar are legatura cu entropia. Despre care matematicianul John von Neumann spunea ca e bine s-o amintesti intr-o discutie, pentru ca “nimeni nu stie ce e de fapt entropia, asa ca intr-o dezbatere o sa fii mereu in avantaj”.
Pe linga toate grozaviile astea, mai trebuie sa stiti ca Cedric e un barbat-copac (plop, mai exact), inalt si subtire, cu parul drept, pina la umeri, si carare pe mijloc. Umbla mereu cu o lavaliera mare la git (are lavaliere de toate culorile) si cu o brosa cu un paianjen gigant, apartinind unei specii necunoscute. Are un animal fetis care nu exista in realitate – Marsupilami, un fel de cangur leopard cu o coada lunga, prieten cu bandadesenatii Spirou si Fantasio. Mai are doi copii, pe care se duce sa-i ia de la scoala de doua ori pe saptamina, pe jos (familia Villani n-are masina), si o sotie, Claire, de meserie biolog. Claire pare sa fie tare intelegatoare, chiar daca uneori are nevoie de “un aviz de primire” din partea sotului, care nu e mereu atent la tot ce-i spui. La 19 ani, pe cind era proaspat student la ENS, iar cineva i-a spus ca nu stie deloc muzica, a dat 5.000 de franci pe CD-uri cu muzica clasica.
Pe 8 septembrie, a reusit sa explice ecuatia lui Vlasov in timpul unei emisiuni de maxima audienta (“Grand Journal” de pe Canal +). Pe 5 octombrie, Cedric implineste 37 de ani. Puteti sa-i spuneti “La multi ani” si sa-l intrebati ce e “functia H” pe adresa cvillani@umpa.ens-lyon.fr. Si nu glumesc.