Volumul pe care imi face placere sa vi-l semnalez, impecabil tiparit in trei limbi, ungara, engleza si germana, se intituleaza Mari artisti la Budapesta. Opera regala maghiara 1884-1944. Este, s-ar putea spune, o istorie ilustrata a Operei budapestane, in cele peste 630 de file de format mare fiind inclusi, in ordine cronologica, peste 300 de artisti de renume, pe o pagina cu biografii si repertoriu, pe cealalta cu o fotografie de epoca si autografe. Cum era de asteptat, marea majoritate a lor sint solistii care s-au perindat pe scena de la Budapesta, carora autorul le alatura compozitorii care au detinut o functie in conducerea Operei regale si, evident, marii dirijori permanenti sau invitati. Mahler face figura aparte si autorul este pe buna dreptate mindru de a-i ilustra figura cu o carte postala si o scrisoare autografa publicata pentru prima data.
Seria se deschide cu Ferenc Erkel, compozitorul si primul director muzical general al Operei regale, la inaugurarea ei in 1884. Un personaj pitoresc, intemeietor al operei nationale maghiare, nascut la inceputul veacului al XIX-lea si care, in tineretea sa, intre 1828 si 1834, a activat la Cluj ca profesor de pian si apoi dirijor al operei. Avea sa conduca Opera regala pina la moartea sa, in 1893. Lista marilor artisti se incheie in 1944 cu marele bas wagnerian, vienezul Ludwig Weber, care, la Budapesta, a cintat in Cavalerul rozelor.
Intre aceste doua nume, printre cele 300 retinute de autor, se afla mai multi cintareti, astazi uitati, nascuti in Ardeal, cunoscuta soprana Viorica Ursuleac, nascuta la Cernauti si in trecere prin Budapesta impreuna cu dirijorul Clemens Krauss, in 1943 si 1944, in acelasi spectacol cu Cavalerul rozelor si, surpriza pentru mine, tenorul Dr. Mihai Nasta, cum semneaza pe o fotografie publicitara, din 1918, de la Graz.
Nu stiu sa existe vreo monografie romaneasca despre acest tenor a carui voce mai poate fi auzita astazi intr-o antologie pe disc a Operei din Hamburg in perioada interbelica. Aparent se cunoaste doar anul nasterii, 1879, faptul ca a facut studii la Bucuresti si Viena, debutind in 1907 pe scena unei opere de provincie, la Troppau, si ca a cintat apoi ca membru al trupelor de la Volkoper Viena (1913-14), Graz (1916-18), Hamburg (1918-21) si Brno (1925-26). In anii ‘30 a avut angajamente la Bremen si din nou la Hamburg, unde in 1934 era si profesor. Pe scena de la Budapesta a cintat in anii 1922 si 1923 in rolurile sale de preferinta, Ducele de Mantua (Rigoletto), Riccardo (Un bal mascat), Manrico (Trubadurul), Cavaradossi (Tosca) etc.
Autorul acestei minunate carti-album, aparute in 2009, este violonistul Ferenc Kiss, elev al lui Denes Kovacs si Sandor Vegh, fost, la 18 ani, concert maestru al Orchestrei simfonice radio de la Budapesta, membru fondator al Trio-ului de coarde ungar si care a detinut pozitii de prim concert maestru la Saarbrucken, Munchen si Ludwigshafen. Colectionar pasionat de partituri manuscrise, scrisori si fotografii cu autografele unor artisti celebri (parte mostenite de la un bunic meloman, avocat la Viena), Ferenc Kisss a decis la batrinete sa alcatuiasca aceasta istorie ilustrata a Operei budapestane, un volum ce va deveni cu siguranta de colectie bibliofila pentru melomanii iubitori si de carte.
Autorul adauga volumului trei discuri antologice cu circa 60 de inregistrari reconditionate de pe, adesea, shellacuri extrem de rare, din colectia sa sau a radioului. Doua dintre discuri sint dedicate artistilor straini in trecere prin Budapesta, al treilea unor mari voci ale Ungariei din perioada interbelica. Inutil sa insist asupra interesului inregistrarii vocii lui Puccini din 1894 (!), a Emmei Calve in 1908 in Carmen sau a lui Leo Slezak, ca Raul pe un disc rar Pathe, din 1913, pentru a ma limita numai la trei exemple din tezaurul ce ne este pus la dispozitie.
Intreprinderea editoriala este exemplara sub aspectul documentatiei si prezentarii si comparabila, daca nu superioara, volumului similar dedicat de Tomas Vrbka fostei Operei Germane de la Praga (in 2004), despre care am scris cindva in aceasta rubrica. Aviz amatorilor…
*Kiss Ferenc, Hires Muveszek Budapesten. A Magyar Kyralyi Opera hazban (Great Artists in Budapest. Hungarian Royal Opera House) 1884-1944. Budapest: Alexandra Kiadoja, 2009. 639 p. + 3 CD.