Onoarea de familist nu mi-ar fi fost lezata daca aceasta veste amuzanta nu constituia primul mare ecou international al anuntarii la Bucuresti a programului viitorului Festival George Enescu. In acel program figureaza numele incrucisarii cu pricina, iar unii muzicologi – cel in speta este britanic – sint neiertatori cind comicul in muzica clasica depaseste limitele acceptabilului. Si ce nu fac romanii pentru a promova cu succes imaginea culturii lor? Fiecare dupa posibilitati si doxa.
Ambasada de la Praga, de exemplu, practica arta darii cu stingul in dreptul reluind seria concertelor de mare succes ale „Cintarii Romaniei”. Seria parea intrerupta odata cu relansarea Institutului Cultural Roman si instalarea unui director… cult. Dar obiceiurile vechi au „obiceiul” sa iasa mereu la suprafata. Asa ca, spre gloria muzicii romanesti, cehii au fost invitati sa-l asculte in noiembrie pe „faimosul naist Voiculet si grupul lui”. A fost inchiriata o sala scumpa in centrul orasului si s-au transmis invitatii chiar si pentru cocteil. Ce conteaza ca la aceeasi data Institutul Cultural Roman a programat un spectacol de teatru, cu actrita Rodica Negrea si regizoarea Liana Ceterchi, invitate la Zilele Internationale ale Poeziei, de la Praga? Oglinda, oglinjoara, cine e mai puternic in tara? Institutul Cultural nu are, desigur, nici o cladire proprie, nici nu capata fondurile necesare propagandei pentru care a fost creat. Si, la Praga, cel putin, pare sa fi ramas un corp strain in ochiul ciclopic al unora de la ambasada, cu ureche doar pentru muzica populara a mereu altui „faimos”.
Vestile bune curg. Din Luxemburg mi se spune ca oficialitatile culturale ale orasului in care cu vreun an in urma se sarbatorea prieteneste viitoarea intrare a Romaniei in Uniunea Europeana au avut ideea, proasta se pare, sa propuna trimiterea unui ansamblu de muzica noua la Sibiu. Nu in vizita, ci in cadrul schimburilor culturale prilejuite de transformarea Sibiului in capitala europeana a culturii. Li s-a transmis, discret, ca fondurile europene si cele romanesti nu ar fi suficiente, ca ar trebui sa contribuie cu ceva la fericirea personala a unuia din organizatorii, factorii de decizie locali. Pina atunci, raspunsul e negativ.
Invitat la Sibiu este insa ansamblul de muzica contemporana Hyperion, condus, intimplator, chiar de un sibian. Pina una alta, s-ar parea ca lui Iancu Dumitrescu si invitatilor de onoare straini care participa la proiect nu li s-a comunicat bugetul alocat concertelor lor. Ca nu li s-a comunicat ar putea fi considerat in firea lucrurilor, date fiind birocratia si obisnuita organizare de ultim minut ce caracterizeaza atitea manifestari culturale girate de Ministerul Culturii. Ce li s-a comunicat insa cu promptitudine „exemplara” din partea directorului administrativ al Filarmonicii de Stat din Sibiu este ca ar trebui sa-si plateasca ei insisi „locatia salii de concert”. Costul inchirierii este de „numai” 400 de RON lei/ora, ceea ce tradus pe romaneste ar insemna in jur de 600 de euro o seara de concert. Evident, nici o precizare despre buzunarul in care vor merge banii incasati pe bilete.
Stiri de ultima ora imi dau de inteles ca proiectul s-ar putea derula intr-un… cort, frumos denumit Pavilionul 2007. Pina una alta, Pavilionul este si el doar un proiect. Ce n-am reusit sa aflu este cit ar costa „locatia” unei poieni, a unei pajisti. Poate din fondurile Uniunii Europene pentru Capitala Culturii Europene, Hyperion ar putea cinta in aer liber, intr-un spatiu mioritic. Ar fi chiar avantajati de putin aer curat, de exemplu.
Daca in Sibiul natal, compozitorul Iancu Dumitrescu este tratat cum este tratat, el si colaboratorii lui apropiati, Ana-Maria Avram, Petru Teodorescu si britanicul Tim Hodgkinson, pot avea macar satisfactia unei reale aprecieri in strainatate. A dovedit-o in cursul saptaminii trecute emisiunea de o ora pe care le-a dedicat-o radioul austriac ORF 1, „Zeit-Ton”, in care au fost transmise comentarii elogioase si inregistrari ale pieselor lor.
Tot la radio, dar pe France Musiques, am putut asculta un recital, inregistrat in septembrie anul acesta, al sopranei Leontina Vaduva, instalata de ani de zile in Franta. Nu mi-am putut stapini zimbetul cind am citit in programul afisat pe site-ul radioului ca una din melodii este o prelucrare de… Breniceanu. Si prezentatoarea concertului a pronuntat la fel numele. Dar ce si mai ales cum li se poate reprosa ceva francezilor atunci cind la Festivalul Enescu este asteptat Frubelick de Burgos…