De atunci, nu am mai stiut nimic de Josef K.
Matei Visniec ii aduce un omagiu lui Kafka si-l elibereaza pe domnul K. in noul sau roman, Domnul K. eliberat. Il elibereaza insa la fel cum l-ar fi eliberat si Kafka, pentru ca socul eliberarii este cel putin la fel de mare ca socul arestarii. Drama lui Kosef J. seamana izbitor cu cea a lui Josef K.
“Intr-o buna dimineata”, la fel ca in Procesul, domnul K. se trezeste nu arestat, ci, mai rau, eliberat. Eliberarea il tulbura si ii aduce in minte tot felul de banuieli ingrozitoare: ba ca vor sa-l omoare, ba ca paznicii au innebunit cu totii, ba ca ceva rau urmeaza sa se intimple. Iar semne prevestitoare sint destule: cei doi gardieni, Franz Hoss si Fabius, nu-i mai aduc micul dejun, nu mai are voie sa lucreze in gradina de legume a penitenciarului cu ceilalti 49 de detinuti, pe care ii priveste cu invidie si ciuda si, mai mult decit atit, o spaima teribila il cuprinde atunci cind se trezeste cu usa de la celula intredeschisa. Coloana de detinuti se pune in miscare fara el, iar domnul K. se simte dintr-odata nespus de singur, abandonat si intr-o stare de confuzie teribila.
K. este anuntat ca a fost eliberat. Asta inseamna ca nu mai are drept de masa, ca i s-a taiat portia, ca, de vreme ce a fost pus in libertate, penitenciarul nu l-a mai prins in buget si nici nu-i mai poate purta de grija: “Libertatea cazuse sub o forma foarte indepartata si ireala. Iar el, el, fostul detinut de la celula cu numarul 50, eliberat acum, nu mai avea nici un punct de reper, nici un gest nu mai avea consistenta, nici un gind nu era destul de puternic incit sa impinga la fapte”.
Libertatea de a se intoarce in inchisoare
Dupa o duminica de cosmar (interogatoriile lui K., din romanul Procesul, au loc la sfirsitul saptaminii, duminica, iar tribunalul care ancheteaza cazul lui K. nu are program decit duminica), K. se trezeste singur in inchisoare. Descopera stupefiat ca toate usile celulelor sint deschise si ca ceilalti detinuti au plecat cu totii la munca. Isi aminteste atunci ca este liber. Seara, K. ajunge la poarta secundara a inchisorii, pe care o gaseste, in mod cu totul neobisnuit pentru un penitenciar, deschisa. Patrunde dincolo, ca un om liber, care nu are de ce sa se teama. Constientizeaza insa imediat situatia stranie in care se afla: imbracat cu hainele penitenciarului, in afara inchisorii. Incearca sa se intoarca in celula, dar poarta secundara fusese intre timp inchisa. Reuseste cu greu sa dea de poarta principala a penitenciarului, insa isi gaseste celula incuiata. Vede inauntru, prin oblonul ferestruicii, un om. Altcineva fusese adus in locul lui.
Libertatea lui Kosef J. nu este decit libertatea individului de a se intoarce, de buna voie, in inchisoare. Domnul K. a fost eliberat, dar nestiind ce sa faca cu aceasta libertate, el o inapoiaza celor care i-au oferit-o.
Matei Visniec, Domnul K. eliberat,
colectia “Proza”, Editura Cartea Romaneasca,
2010, 27.95 lei