Intre noi fie vorba, Charles e mai degraba autor de fraze, un erudit luat pe sus de propria pasiune pentru sentinte, concentrate de idei si ginduri simpatice, un tip care mai incurca din cind in cind borcanele. Asa cum s-a intimplat in cea mai noua carte a sa, Pourquoi lire, premiata prompt cu Grand Prix Jean Giono, in care Dantzig pune un vers de-ale lui Heine pe foaia lui Goethe si incurca intr-o anecdota, cam slabuta de altfel, reactia lui Drieu La Rochelle cu cea a lui Malraux. Nimic grav insa, de genul Botul-BHL, incepem sa ne obisnuim cu relaxarea eseistilor francezi.
Beigbeder ne trage de mineca si ne spune sa ne intoarcem la cartea lui Dantzig, despre care a scris in ultimul “Lire”, inventariind motivele pentru care el, Frederic, citeste. Am ales din ele asa: “pentru ca nu-mi ajunge viata (cum ar spune Pessoa)”, “ca sa ma mut in capul lui Montaigne”, “pentru ca Flaubert sa-mi vorbeasca despre melancolia pacheboturilor”, “pentru ca e un noroc sa ai niste interlocutori atit de in virsta: Montaigne 477 de ani, Flaubert 189, Gide 141”. In timp ce Dantzig se alinta scriind, la p. 253: “Cititul nu foloseste la nimic. Si tocmai din cauza asta e un lucru mare”, eu spun ca citesc din trei motive. In primul rind, pentru ca e singura sansa de a mai descoperi continente necunoscute. Ele pot fi locuri din mine sau de aiurea, fraze, cuvinte, adevaruri pe jumatate, pe trei sferturi s.a.m.d. (De exemplu, cel mai nou continent, descoperit azi dimineata la cafea, e format din doua versuri ale Anei Maria Sandu: “Sporovaiam in fiecare seara pina cind vorbele ni se muiau/ca o bucata de piine peste care torni apa si apoi presari zahar”.)
Al doilea e pur si simplu placerea pe care o scutura din tine niste rinduri ca astea: “Am stat toata noaptea sub rapaitul melo al ploii si am decupat din ele sdin ziaret, ca un barbat indragostit, suvite din parul blond al femeii iubite, fisii din rochia ei, farimituri de scoici din pantofii ei purtati la mare, scrisori triate din corespondenta ei catre mine” (Radu Cosasu, “Nota informativa despre o nebunie personala”). Iar al treilea e in Enticlopedia de saptamina viitoare.