Cei din sens invers ii dau flash-uri, se apropie tot mai mult, flash-uri iar, si daca as deschide geamul, le-as auzi si groaznicele injuraturi gerontofobe. Dar cu o eleganta vieneza, batrinelul meu evita in ultimele clipe inevitabila coliziune, deplasindu-se nitel in dreapta; dupa care revine, deloc intimidat, pe axul drumului romanesc si european.
Mi-a placut de el, cit am mers impreuna. Dar acum nu mai am timp nici sa respir. In spate a aparut un SUV ultimul racnet, cu alura de rechin. E cam mare. Cam negru. Si cam nervos. Aproape lipit de mine; mai are putin si ma-ncaleca, sa rulam impreuna, jumate Sapiens-jumate Neanderthal schiop. Mi-a bagat farurile in ochi, si sint mari cit roata carului. Claxoneaza, si claxonul e undeva intre racnet si muget. La un cot deschisa-i calea, si decoleaza intr-un sfert de secunda. Apucai sa aproximez, prin geamul fumuriu, o capatina tunsa chilug, cu buze despletind o amenintare de morti materni.
Hopa, o caruta de-a noastra. Spinarea netulburata a conducatorului de atelaj, curbata ginditor deasupra cozii calului rapciugos. Ce mai cara taranul roman? A, nu-i decit un frigider intrucitva dezafectat. Il calareste un tinc foarte mindru, si pe buna dreptate, de misia care i s-a incredintat. Copilul este murdar ca dracu’, exhiba o burta de rahitic si niste ciolanele bronzate de Mowgli. Sanatos, carevasazica. Trec pe linga ei cu viteza mica si intr-un mare arc de cerc. Talpa tarii, dom’le. Ii clipesc, complice, cu avariile. Si iacata, carutasul frigorific, ceremonios, intinde o mina si ridica o zdreanta de palarie de pe cap. Hai noroc si sanatate, firtate, ca-i mai buna decit toate.
Aha, o doamna in fata. Cum ti-ai dat seama, misogin dimbovitean? De ce negi dreptul femeilor de a conduce masinile la fel de bine ca barbatii? Va rog sa ma iertati, dar uitati. Masina merge si infipt, si lent. Nu semnalizeaza cind schimba directia, dar frineaza la fiecare curba. In veci nu vei intelege ce vrea sa faca soferita intr-un moment sau altul. Trebuie sa iesi din sinele tau rational, din tot ceea ce ai invatat la timpita aia de scoala de soferi. Fii un adevarat Jedi. Nu mai gindi. Ba nu: nu mai simti. Vezi? Forta!… Sa anticipezi mereu ceea ce nu poate fi anticipat niciodata. Luke, ti-am spus de atitea ori, esti prea impulsiv. Nu poti s-o depasesti, inca nu ti-ai incheiat pregatirea. Ba poti. Genericul cade lateral, in climaxul uluitoarei depasiri. Soferita din urma, extrem de concentrata asupra volanului propriu, n-are, in continuare, nici o treaba cu mine.
Imbatat de succes, imi cintaresc sansele de a trece si de tirurile din fata. Cu baietii astia nu te joci. Ei sint sefii. Cind trece unu’ pe linga tine, zuruind si serpuind, masina ti se clatina si zuruie si ea, ca la un inceput de cutremur. Dar n-o sa stau la infinit dupa ei. Ia sa vedem, nu cumva acum ar…?
…Daniel, ce faci, iar nu esti atent la drum? Iar te gindesti la cartile tale? ma impunge copilotul cu bucle si ochelari din dreapta.