A socat pudicii si misticii. Nu s-a sfiit de acestia, le-a lasat asa cum le-a gindit, pentru ca Sorin Tara a ales sa spuna Iasului „adevarul gol-golut verde in fata, desi poate fi spus si altfel, frumos”. Acesta a aratat Iasul dezgolit, insingerat si poate, pe alocuri, fatarnic, in picturi alb-negru, cu nuante rosii. „Am avut ceva probleme cu desenele mele, ceva nu le-a convenit, pentru ca tratau problema celebrei voastre Sfinte, dar este o parere obiectiva, nu este exagerata cu nimic. Oricum, s-a vrut parerea sincera a artistului in viitor. Lumea se astepta la cu totul altceva. Refuz sa cred ca e gresit”, spune pictorul Sorin Tara.
Comunitatea a admirat
Vernisajul a inceput cu intirziere si mai multa „cumintenie”, la Centrul Cultural Francez. O doamna cu o haina gri si incaltata cu sandale a ajuns la CCF inaintea tuturor. Se plinge de frigul de afara si de faptul ca nu mai incepe odata expozitia. „Pe vremea mea, lucram doar cu pelicula. Acum aveti doar aparate digitale profesioniste”, spune batrina, cercetind aparatul de la gitul unei fete. A venit si ea, ca toti ceilalti ingramaditi in holul Centrului Francez, sa vada Iasul ei, trait si simtit prin ochii lor, ai artistilor.
In sfirsit, Guillaume Robert se ridica pe virfuri si cere atentie. „Locuiesc de doi ani in acest oras si stiu ca are multe de aratat. Iasul s-a lasat descoperit”, spune directorul Centrului Francez. Au mai luat cuvintul si Konrad Weidl, reprezentantul Ambasadei Germaniei la Bucuresti. Dan Lungu, venit la expozitie in calitate de scriitor si sociolog, a apreciat ca lucrarile tinerilor incearca „sa transforme locuitorii unui oras intr-o comunitate”. Vizitatorii au luat orasul in mina: niste cuburi cu poze asezate pe o masa. Lumea s-a perindat prin fata colajelor cu poze, a exclamat si a traversat neregulamentar strada spre Goethe Zentrum. Centrul German a primit vizitatori mai putini, fara sa-i menajeze. Realitatea din poze a devenit certitudine in desenele artistului sibian care si-a asumat Iasul ca pe o cruce. Unora nu le-a placut Iasul dur, cu Universitatea – o fosta inchisoare si cu pelerini inflacarati.
Organizatorii au intocmit statistici: 81% din populatia orasului inca mai considera Iasul ca fiind capitala culturala a Moldovei. Artistii au trecut pe linga monumentele istorice, s-au oprit in fata magazinelor stralucitoare si le-au aratat iesenilor ce poate uneori au refuzat sa vada. Au raspuns cu ajutorul localnicilor la intrebarea: „Este realitatea Iasului sub reputatia sa?”.