Daca „proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 35 din 6 iunie 1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment“ ar intra in vigoare in forma „revizuita si adaugita“ de asociatiile de creatori, atunci cartile, CD-urile sau biletele de spectacol vor avea atasat un astfel de timbru. Mai mult, companiile, fie ca editeaza carte, produc CD-uri sau distribuie filme, vor fi obligate sa plateasca taxa de timbru in momentul lansarii creatiei, si nu atunci cind aceasta se vinde. O obligatie care va dinamita o industrie deja devastata de criza financiara din ultimii doi ani. Mai mult, s-a propus chiar dublarea taxei de timbru literar, de la 2 la 4%, varianta la care s-a renuntat, cel putin la nivel declarativ. Timbrul literar se plateste pentru operele fictionale care apartin autorilor romani, dar si in cazul traducerilor. In ciuda absurdului situatiei, fostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, spune ca nu intelege de ce editurile ar trebui sa fie suparate ca aplica un timbru, de vreme ce consumatorul final plateste. Consumatorului i s-ar putea pune la dispozitie si un hotline: „Poti reusi, noi te putem ajuta! Psihologul dumneavoastra va poate ajuta sa va lasati de citit“, iar mesajul tiparit pe fiecare carte, asemenea pachetelor de tigari. Editorii sint foarte fermi: timbrul literar in sine trebuie desfiintat, o discutie despre modificarea legii este absurda. Daca respectam logica legiuitorului, in curind am putea asista la aparitia unui nou fenomen infractional grav: contrabanda cu carte!
Propunerile de modificare a legii, sustinute de USR si UCMR-ADA, au stirnit nemultumirea unanima a actorilor din domeniul culturii. „O noutate a legii vine din faptul ca timbrul literar se va aplica efectiv pe carte, dupa acelasi sistem ca la bauturi si tigari. Nici un volum de literatura care va exista in librarii nu va putea fi vindut fara timbru“, a explicat prim-vicepresedintele USR, Varujan Vosganian.
Prin vechea metoda, nu se prea aduna bani
„O alta noutate este ca taxa de timbru va fi achitata in momentul lansarii pe piata a produsului, si nu atunci cind este vindut. Dorim in acest fel sa diminuam evaziunea fiscala, care crescuse considerabil in ultimii ani. Majoritatea editurilor evita sa plateasca timbrul literar si a devenit foarte greu sa-l colectam“, a precizat fostul ministru de finante, autor la rindu-i a mai multe volume de versuri si proza.
Varujan Vosganian ne-a aratat ca in 16 ani de cind a fost introdus timbrul literar, sumele care au ajuns la Uniunea Scriitorilor din Romania au fost nesemnificative. „Intre 1994 si 2005 s-a colectat putin peste un miliard de lei vechi. Intre 2006 si 2008, media de colectare anuala a crescut pina la opt miliarde de lei vechi. Apogeul a fost in 2007, cu noua miliarde de lei vechi. Dupa 2008, nivelul a inceput din nou sa scada“, a explicat Vosganian.
Prim-vicepresedintele USR este constient ca noile reglementari vor presupune un efort financiar mare pentru editurile din Romania, dar afirma ca nu exista alta solutie pentru a le determina sa plateasca. „Nu ma simt deloc responsabil pentru situatia in care s-a ajuns. Noi am cerut editurilor sa vireze suma aferenta timbrului la fiecare sase luni, dar acestea au renuntat sa mai dea astfel de informatii si majoritatea sint intr-o situatie de rezistenta fatisa. Multi nu mai declara cartile publicate, ca sa nu achite sumele aferente“, a mentionat Varujan Vosganian.
Dublarea taxei, idee abandonata
Prin noua lege se va largi, de asemenea, si baza de impozitare. Toate cartile de literatura care vor aparea in Romania vor fi taxate, indiferent de suportul pe care vor fi difuzate. „Exista acum o categorie de carti care evita plata timbrului literar, anume editiile care se vind impreuna cu ziare. Cei responsabili au sustinut ca ei de fapt distribuie ziare, si nu carte. De acum incolo, asta nu va mai conta. Timbrul literar se va aplica inclusiv aici. De asemenea, se vor taxa si volumele pe suport digital, despre care legea din 1994 nu amintea“, a avertizat prim-vicepresedintele USR.
Cel de-al doilea sustinator al demersului Ministerului Culturii, Adrian Iorgulescu, presedintele UCMR-ADA, ne-a enumerat si alte propuneri pe care uniunile de creatie le doresc introduse in viitoarea lege: „Una din principalele noutati se refera la modalitatile de control vizavi de utilizatori, organizatori, producatori, care au obligatii mult mai clare cu privire la modul cum se distribuie sumele provenite din timbrele culturale. Sint incluse si o serie noua de sanctiuni care nu apar in legea veche, pentru neplata timbrului cultural. Tocmai pentru ca acum majoritatea nu platesc“. Noul proiect majoreaza de zece ori cuantumul amenzilor pentru „neperceperea si nevirarea contravalorii timbrelor prevazute in prezenta lege de catre persoanele juridice sau fizice care au aceasta optiune“. Astfel, penalitatea ar putea fi de acum intre 5.000 si 10.000 de lei.
Cei doi lideri de uniuni ale creatorilor sustin ca au renuntat, totusi, la una dintre cele mai controversate prevederi, anume majorarea valorii timbrului literar de la 2% la 4%, a celui cinematografic cu 3% si a celui teatral cu 2%. „Nu se mai schimba procentul. A existat o astfel de idee, dar a fost abandonata“, a dat asigurari Varujan Vosganian, prim-vicepresedintele Uniunii Scriitorilor din Romania.
Cititorul plateste
Organismul care va emite timbrele si va urmari colectarea sumelor cuvenite uniunilor de creatie va fi Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA), potrivit proiectului uniunilor de creatori. „ORDA va avea un rol important in emiterea de timbre si se va ocupa de verificarea lor. Banii se transmit de utilizatori sau producatori catre asociatiilor de creatori, asa cum prevedea legea si pina acum, dar ORDA obliga pe primii sa aplice timbrele fizic pe bilete, pe carti si chiar pe operele de arta plastica, dupa caz, si in al doilea rind verifica modul de virare a sumelor. ORDA devine un element foarte important in aceasta ecuatie“, a precizat Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania (UCMR).
Acesta recunoaste ca legea, in varianta sustinuta de organizatia pe care o conduce, va fi utila pentru uniunile de creatori. „Va majora intr-un mod simtitor utilizarile pentru banii colectati. Beneficiarii vor putea plati, de exemplu, onorarii pentru concerte sau pentru spectacolele artistilor, vor putea sa isi cumpere aparatura de calcul sau muzicala pentru dotarea unui studio, sa repare sediile sau chiar sa achizitioneze sedii. Utilizarile devin mult mai variate“. Pe de alta parte, Adrian Iorgulescu nu considera ca editurile sau producatorii muzicali vor fi direct afectati financiar. „Nu stiu ce poate pierde o editura care aplica un timbru, atit timp cit destinatarul si platitorul final este cititorul.“
Noua lege a timbrului literar ar trebui sa intre in vigoare in aproximativ cinci luni. „Proiectul a fost adoptat de Alianta Nationala a Uniunilor de Creatori si urmeaza sa fie initiativa legislativa, dar am obtinut un aviz de principiu de la Guvern. Speram ca pina la Pasti sa fie adoptata“, a estimat prim-vicepresedintele USR, Varujan Vosganian.
ORDA: „Nu ne speriem, o sa muncim mai mult”
Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA) devine, asadar, emitentul timbrelor, dar si gardianul aplicarii acestora pe produsele culturale. „Noi avem deja aparatura necesara pentru emiterea stampelor, daca luam in considerare ca tiparim deja acele holograme pentru audio si video. De altfel, cei care au avut aceasta initiativa de asta s-au gindit la noi“, ne-a declarat Robert Bucur, director general ORDA. Organismul nu va aduna efectiv banii din timbre, ci doar va urmari functionarea sistemului. „Noi vom verifica plata si incasarea. In ultima vreme, a aparut un blocaj pe piata si nu se mai achita timbrele in forma veche. Noi venim in sprijinul celor care colecteaza aceste sume“, a mentionat directorul general. Robert Bucur a recunoscut insa ca personalul ORDA face fata cu greu chiar si actualelor sarcini. Asa incit nu se stie cum se vor descurca cu noua lor menire. „Din 74 de posturi, am fost redusi la 30. O sa fie greu, dar acum nu ne speriem, vom munci mai mult. Noi avem experienta a sase registre nationale de evidenta. Ar mai aparea acum unul, pentru timbrul cultural. Dar unde merg trei, merge si al patrulea, unde merg sase, merge si al saptelea“, se arata optimist Robert Bucur. Directorul general al ORDA afirma ca oricum implicarea Oficiului in chestiunea timbrului cultural e varianta cea mai buna: „Alta solutie uniunile de creatori nu au gasit. Acum se tot cearta, se dau in judecata, dar nimeni nu plateste de fapt“.
O inventie sovietica, neconstitutionala
Editorii de carte sint unanim nemultumiti de propunerea legislativa lansata pe final de an de Ministerul Culturii si Patrimoniului Cultural. Ovidiu Enculescu, directorul general al RAO, este printre cei mai categorici si sustine ca timbrul literar nu ar trebui sa existe. De altfel, grupul editorial pe care il conduce a contestat recent, la Curtea Constitutionala, legea din 1994 prin care s-a impus acest „impozit“. „Este neconstitutional ca statul sa impuna si sa administreze o taxa in beneficiul unor persoane fizice si juridice private. De altfel, in noul proiect, legiuitorul incearca sa se acopere si introduce notiunea de «uniune de utilitate publica». Dar asta vom vedea de acum incolo. Deocamdata, cerem ca vechea lege sa fie desfiintata. Noi asteptam cu interes primul termen al procesului“, a mentionat Ovidiu Enculescu. Grupul RAO este in litigiu cu Uniunea Scriitorilor din Romania tocmai din cauza timbrului literar. „Pozitia noastra este foarte clara: legea asta nu trebuie amendata sau modificata ori imbunatatita, ci abrogata“, a punctat directorul general RAO.
Si presedintele Asociatiei Editorilor din Romania (AER), Grigore Arsene, protesteaza fata de obligativitatea de a plati timbrul literar. „Dinsii pot sa propuna orice, eu nu discut o aberatie. E un proiect aberant, asta-i tot. Asa cum este aberant sa se stringa banii de la edituri. Banii pe timbru trebuie strinsi de la cel care vinde, editura nu vinde, ea doar face cartea si o da librarului. El ar trebui sa achite“, acuza Grigore Arsene. Presedintele AER face haz de necaz: „Poate trebuie sa platim in avans pe urmatorii 10 ani, doar Uniunea Scriitorilor sta prost cu banii. Banuiesc ca legiuitorul o sa fie mai atent de data asta“.
Grigore Arsene considera ca, de fapt, timbrul literar nu ar trebui sa existe sub nici o forma. „Este o inventie de sorginte sovietica, ce a fost facuta pentru a oferi anumite privilegii unei paturi agreate de regim. Dar acum nu mai este vorba de asta, traim intr-o tara libera. Care este justificarea acestui timbru? Orice autor are drepturi de autor platite, negociaza un contract, daca are o opera minunata, atunci vinde foarte mult si traieste foarte bine. Sigur ca trebuie sa avem grija de creator, dar editurile sint dispuse sa faca asta prin alte metode“, concluzioneaza presedintele AER.
„Se duce tot profitul editurii“
Directorul grupului All, Mihai Penescu, nu este mai blind. „Timbrul literar nu se plateste nicaieri in Europa, este o absurditate in sine, o poveste locala, foarte balcanica. Credeti ca este normal ca Uniunea Scriitorilor din Romania sa incaseze banii acestia? Nimeni nu a dat nici un raport referitor la utilizarea lor, desi sint totusi fonduri publice“. Mihai Penescu aduce aminte ca industria de carte din Romania functioneaza si asa la limita de avarie. „Pe o industrie ca aceasta atit de strivita se pune un bir absurd. Apoi mai e o problema. De de ce ar incasa USR daca eu tiparesc Llosa? Care este logica acestor lucruri? Iar acum introducem cartea alaturi de bauturi si tigari, pentru ca sint singurele produse care primesc timbru. La compoturi de ce nu pune nimeni o taxa de 2%?“, se intreaba retoric directorul grupului All. Acesta mentioneaza ca, de fapt, costurile pe care le presupune timbrul literar sint mult mai mari decit cei 2% din vinzari, cit e prevazut de legea veche. „O editura normala face un profit de 5-6%. Dar cei de la USR vor 2% din pretul de librarie, care inseamna de fapt aproape 4-5% din incasarile editurii. Este imens. Se duce tot profitul editurii.“ In plus, pentru fiecare timbru literar achizitionat se va plati Taxa pe Valoarea Adaugata, astfel incit pretul real al cartii va creste cu peste 2%.
A plati in avans pentru intreg tirajul unui volum taxa de timbru inseamna automat pierderi pentru editurile care ofera cititorilor reduceri de pret cu ocazia tirgurilor de carte sau a unor campanii in librarii. In schimb, angajatii unei edituri, autorii, traducatorii sau tipografiile nu beneficiaza de plata in avans, ci in urma prestarii de servicii, in vreme ce Uniunea Scriitorilor si-ar asigura un venit dintr-o activitate comerciala care inca nu s-a consumat, ramine in sfera „potentialului“. Altfel spus, reducind situatia la universul casnic, ca sa maninci trebuie sa cumperi, iar ca sa cumperi trebuie intii sa cistigi. Or, spre deosebire de industria tutunului si cea a alcoolului, cea culturala se bazeaza pe un consumator care, strivit financiar, isi poate „trata“ mult mai usor dependenta. Iar cititorul va fi doar una dintre victimele colaterale, alaturi de autorii insisi, „protejati“ la pensie de Uniunea Scriitorilor, dar „eliminati“ de tineri de pe piata. O editura care nu doar ca nu obtine profit din vinzarea de literatura romana, dar iese in pierdere, se va reorienta spre genuri non-fictionale. „Timbrarea cartilor va avea un efect invers celui scontat. Cu certitudine, editurile isi vor dirija putinele resurse financiare de care dispun catre alte tipuri de carti, evitind sa-si blocheze sume importante in timbre pentru cartile de fictiune. Situatia va fi dezastruoasa mai ales in cazul multor autori romani, la care vinzarile nu depasesc citeva sute de exemplare. Asemenea prozatori sau poeti nu vor mai putea fi publicati. Un calcul simplu ne arata ca in multe cazuri s-ar ajunge la situatia in care USR ar incasa sume mai mari decit cele ce revin pe baza legii drepturilor de autor“, sustine Silviu Lupescu, director general al Editurii Polirom.
Directorul executiv al Uniunii Editorilor din Romania (UER), Claudiu Istrate, nici nu vrea sa auda despre o dezbatere publica privind noul proiect de lege al timbrului cultural. „Daca intram in jocul Ministerului Culturii, care propune o modificare a vechii legi, inseamna ca acceptam ca timbrul literar este legal. Deocamdata insa, juristii nostrii au decis sa sustina contestarea constitutionalitatii.“ Claudiu Istrate, jurist de meserie, se intreaba la rindul sau de ce doar Uniunea Scriitorilor primeste banii incasati din timbrul literar. „Pai de ce? De ce nu e in folosul tuturor asociatiilor de creatori si de producatori? Pe cine vrei sa recompensezi, de fapt? Exista si alte mecanisme de a sprijini o breasla, nu luind de la populatie. N-are decit statul sa sprijine literatura prin programe culturale. Mai mult, pe ce argumente incaseaza USR niste sume destinate autorilor straini? De ce nu beneficiaza de timbru si editorii, ca si ei au muncit? De ce trebuie platit timbrul cind e scoasa cartea pe piata? Poate eu vind una intr-un an. Dar le-am platit pe toate la inceput.“ Unele raspunsuri se lasa asteptate de 16 ani. Pe cele noi, probabil ca nici initiatorii acestui deja foarte contestat proiect de lege nu le stiu inca prea bine.
La Ministerul Culturii, telefonul nu mai suna
Ministerul Culturii si Patrimoniului Cultural nu ne-a putut furniza in timp util un raspuns legat de proiectul de lege privind timbrul cultural. Desi am adresat intrebarile cu o saptamina inainte de inchiderea editiei (miercuri, 8 decembrie – n.r.), purtatorul de cuvint Radu Enache ne-a declarat ca nu a mai avut ragaz sa obtina toate lamuririle necesare de la conducere.
Piata de carte, permanent sub asediu
» Timbrul literar aplicat pe carti nu ar fi decit o noua aberatie legislativa care a lovit industria de carte din Romania.
» Astfel, pentru Legea privind promovarea culturii scrise – 186/2003, nu s-au emis nici pina acum normele de aplicare, prin urmare unele prevederi menite a sustine cultura scrisa din acest act normativ nu pot fi aplicate; TVA-ul la carte, de 9%, este printre cele mai ridicate din Europa (Franta percepe doar 5,5%, Ungaria 5%, Spania 4%, Marea Britanie si Norvegia 0%, Italia 4%, Germania 7%); TVA se percepe inclusiv pentru timbrul literar, statul cere practic o taxa pentru o alta taxa; actualele prevederi fiscale nu permit utilizarea mijloacelor proprii de transport pentru promovare editoriala, deoarece combustibilul nu este deductibil fiscal.
Vinzarile de muzica s-au diminuat cu 60%
Reprezentantii lumii muzicale se alatura protestatarilor din zona literara si afirma ca acest tip de taxare a creatiei prin timbru ar trebui eliminata. „Legea timbrului muzical din 1994 se suprapune peste legea drepturilor de autor din 1996. Teoretic, banii colectati din timbru vor fi utilizati pentru remunerarea artistilor si autorilor la pensie sau a tinerelor talente. Insa se pierde din vedere faptul ca producatorii oricum platesc autorul si artistul cind scot un produs pe piata. Plata se face si pe toata perioada de protectie a acestor drepturi. Mai mult, producatorii investesc
financiar in promovarea artistilor pe care ii reprezinta. Prin timbrul muzical, producatorii sint suprataxati“, afirma Andreea Stratula, avocatul Uniunii Producatorilor de Fonograme din Romania (UPFR). De altfel, nici in acest domeniu nu mai exista o lege similara in Europa, potrivit cercetarilor juristei. „Avem scrisori de la colegii nostri din zece tari europene si in nici una nu exista o taxa care sa semene cu cea romaneasca a timbrului muzical“, precizeaza Andreea Stratula. Conducerea UPFR considera ca impunerea unei taxe sub forma timbrului aplicat pe toate productiile muzicale nu tine cont nici de contextul economic actual. „Pe fondul scaderii vinzarilor din industria muzicala, face mai mult rau decit bine. Ne aflam in prezent la un nivel economic minim si acest bir nu ar face decit sa ne distruga. Vinzarile s-au diminuat in ultimul an cu 60%“, mentioneaza directorul executiv al Uniunii, Adina Scriosteanu. Totul se intimpla in conditiile in care pirateria pe Internet a ajuns la cote alarmante. „Un intreg lant economic este afectat, de la artistii consacrati sau nou-lansati si producatori pina la magazinele care distribuie muzica si care, in mare parte, s-au inchis.“ Adina Scriosteanu mai are o nelamurire: „Ne intrebam care este destinatia pe care organizatiile beneficiare o dau fondurilor colectate din taxa de timbru si care sint instrumentele de urmarire a utilizarii efective a banilor!“.
Varujan Vosganian vineaza editurile din 2006
Prim-vicepresedintele Uniunii Scriitorilor din Romania (USR), Varujan Vosganian, si fostul ministru al Culturii Adrian Iorgulescu nu sint la prima incercare de a reglementa problema timbrului literar. In 2006, primul a venit cu un proiect, pe care al doilea l-a transformat in ordin ministerial care a accelerat colectarea sumelor ce se cuveneau USR din aceasta taxa. Actul normativ prevedea ca „prelevarea sa se faca numai din fondurile incasate efectiv de edituri, nu si din ceea ce este facturat fara sa se fi facut inca plata. Banii vor fi virati lunar, iar verificarea se va face trimestrial, prin confruntarea cu declaratia de impozit a editurilor“, potrivit publicatiei „Cotidianul“ din 10 ianuarie 2006. „Am inceput deja sa colectez banii de timbru pentru perioada de dupa 2003. Am incheiat protocoale cu editurile, ghidindu-ma doar dupa declaratiile lor, pentru ca nu exista alte date. Chiar in aceste conditii, am obtinut promisiuni pentru plata esalonata a peste 5 miliarde de lei vechi“, declara Varujan Vosganian in acelasi ziar acum patru ani.
Galerie foto
