Filmul Lisei Cholodenko e prima comedie romantica mainstream cu doua lesbiene alcatuind un cuplu. Nu intimplator, ele sint interpretate de doua vedete care sint si femei frumoase – Annette Bening si Julianne Moore. Cele doua personaje principale sint impreuna de cel putin 18 ani. Au doi copii nascuti de fiecare dintre ele dupa ce a fost inseminata cu sperma aceluiasi barbat. Cind, dupa 18 ani, barbatul apare in persoana lui Paul (Mark Ruffalo), un tip sexy, cu motocicleta, care e nu doar ecologist, dar si liber ca pasarea cerului, soliditatea familiei incepe sa se clatine. Filmul nu te face sa rizi sa te prapadesti, dar pentru societatea noastra inca traditionala el poate fi crispant. Cum de cei doi adolescenti ai cuplului sint atit de lipsiti de prejudecati? De fapt, de la ei pleaca intregul conflict pentru ca, la fel ca in povestile cu tati necunoscuti, fiica proaspat majora decide ca vrea sa-si cunoasca tatal. Numai ca nici macar mama nu stie cine e acesta (si nici ca si-ar dori, numai ca trece printr-o pasa proasta si nu se mai simte iubita & apreciata).
Copiii sint bine-mersi e inflamant pentru ca foloseste schema unei comedii romantice tipice care, daca ar fi fost aplicata la un cuplu heterosexual, ni s-ar fi parut extrem de banala. Faptul ca Mark Ruffalo e atit de atragator e, fireste, o capcana. El devine insa, cu toata motocicleta si aerele lui de gigolo fericit si vag misogin (care a donat sperma, spune, pentru ca i s-a parut mai interesant decit sa doneze singe), un biet pui de cuc. In momentul in care da de cuibul alcatuit din Nic, Jules si cei doi copii, ar vrea si el sa-si faca loc in el. “Fa-ti propria familie daca vrei una!”, ii arunca belicoasa Nic, pentru care Annette Bening a aruncat in lupta intregul arsenal al femeii din Gemeni, construind-o (fara malitiozitate, insa) ca pe o persoana hotarita, dar nitel obtuza. Acest film nu e o comedie romantica benigna, ci un adevarat desant. Va veti convinge mai incolo.
Iubirea in miniatura
De cealalta parte a spectrului (desi nu foarte departe daca ne gindim ca producatorul executiv al acestui film si autorul muzicii, Elton John, tocmai a infiat un copil impreuna cu partenerul sau), se afla o animatie in 3D, intrata si ea in acelasi timp cu filmul Lisei Cholodenko pe marile ecrane din Romania. Gnomeo si Julieta e un film britanic. Ce vreau sa spun? Vreau sa spun ca se simte diferenta fata de o animatie americana. Nu, filmul nu e prost desenat, nu e saracacios ori intunecat. Dimpotriva. El pleaca de la o idee foarte simpatica si adapteaza/coboara piesa lui Shakespeare la nivelul piticilor de gradina. Are un alt soi de umor. Cele doua familii rivale, Montague si Capulet, reprezinta piticii albastri si piticii rosii (sau invers, nu mai tin minte) care populeaza doua gradini vecine. Cum stapinii lor se porcaie de cite ori au ocazia, si piticii sint in razboi. Numai ca ei se desfasoara atunci cind oamenii nu-i vad. (Cine ar crede ca piticii de gradina se pot intrece in curse de viteza cu aparatul de tuns iarba? Evident, numai Amelie Poulain.)
Gnomeo si Juliet (cu al sau Gnomeo care seamana atit de bine la fata cu Paul Goma) e un film dragut si cu multe gaselnite simpatice. Daca sufera de ceva e faptul ca la un moment dat scenariul avanseaza mai greu, parca ar obosi. Dar copiii, fiind bine-mersi, nu vor observa acest lucru.
Copiii sint bine-mersi/The Kids Are All Right – de Lisa Cholodenko, cu: Annette Bening, Julianne Moore, Mark Ruffalo
Gnomeo si Julieta/Gnomeo and Juliet – de Kelly Asbury, voci: James McAvoy, Emily Blunt, Jason Statham
Galerie foto
