“Acesta a fost un film asasinat”, scria, in cronica sa din “Chicago Sun-Times”, popularul critic Roger Ebert. “A fost odata in America, film care in versiunea sa initiala de 227 de minute este un poem epic despre violenta si lacomie, a fost mutilat cu 90 de minute in versiunea pentru cinematograf din Statele Unite, fiind transformat astfel intr-un talmes-balmes de neinteles, fara textura, timing, atmosfera sau sens”.
Afirmatia lui Ebert este aproape ironica pentru aceasta brutala cronica a cinci decenii din viata a patru gangsteri de origine evreiasca din New York (interpretati de Robert de Niro, James Woods, James Hayden si William Forsythe), prieteni din copilarie legati printr-o loialitate speciala. Leone spune povestea printr-o serie de flashback-uri, actiunea penduleaza permanent intre trecut (anii ‘20-’30) si prezent (anul 1968). Versiunea lansata in sali scurta drastic filmul, iar episoadele sint rearanjate in ordine cronologica.
Vinovat de acest “asasinat” a fost Zach Staenberg, cel care montase Police Academy II, dar comanditarii crimei fusesera producatorii americani care il angajasera pe Leone sa le realizeze un film mai scurt, mai comercial, mai usor de exploatat in sala. Au primit in schimb un adevarat poem despre gangsteri, un film la care Sergio Leone lucrase din 1967.
Esecul din State i-a frint inima lui Leone
Nascut in 1929, Sergio Leone a inceput sa lucreze in industria filmului de la 18 ani, renuntind la studiile sale de Drept. Dupa o ucenicie ca asistent al lui Vittorio de Sica si ca scenarist, a debutat ca regizor al unui peplum (gen la moda in epoca), in 1961, cu filmul Colosul din Rhodos. Cariera lui va fi mereu legata de “western-ul spaghetti”, mai ales cu trilogia Omului fara nume – Pentru un pumn de dolari, Pentru un pumn de dolari in plus si Cel bun, cel rau si cel urit – filme de mare succes, care aveau sa il transforme pe necunoscutul actor american Clint Eastwood in star mondial.
Succesul acestor filme i-a adus regizorului o invitatie in Statele Unite, pentru a realiza A fost odata in Vest. In timpul filmarilor, el a dat peste cartea Hoods scrisa de un anume Harry Grey, pseudonimul unui gangster transformat in informator al politiei care avea sa stea la baza lui A fost odata in America. Leone avea sa lucreze la acest film vreme de 15 ani si chiar a refuzat sa regizeze Nasul in favoarea acestei alte povesti cu gangsteri. O problema a fost asigurarea drepturilor de adaptare a cartii, alta au reprezentat-o versiunile succesive ale scenariului la care au lucrat mai multe echipe de scriitori. (O prima versiune, semnata de Norman Mailer, a fost data la o parte pentru ca era “prea Mickey Mouse”). In acest timp, filmul era atit de bine construit in mintea lui Leone, incit colaboratorul lui de lunga durata Ennio Morricone a putut sa scrie deja parti ale coloanei sonore cu mult inainte de inceputul filmarilor.
Cind, in cele din urma, filmarile s-au terminat, regizorul avea la dispozitie intre opt si zece ore de film. A redus materialul la sase ore, planuind sa lanseze doua filme a cite trei ore fiecare. Producatorii nu au fost de acord, iar Leone a fost silit sa taie filmul la trei ore si 49 de minute, lasind in camera de montaj parti pe care le considera esentiale. Chiar si asa, producatorii n-au fost multumiti si au comandat “asasinatul” pomenit de mai sus. Adaugati la aceasta si o promovare destul de neglijenta pentru a intelege de ce A fost odata in America a fost un esec usturator, critic si comercial, in SUA.
In acelasi timp, filmul prezentat la Cannes se bucura de 15 minute de aplauze din partea unei sali ridicate in picioare. Restul pamintenilor, mult mai norocosi decit americanii, au avut sansa sa vada filmul in versiunea dorita de Leone (mai putin rusii, care au avut si ei parte de o versiune ciudat remontata).
Dar, asa cum spune biograful lui, Christopher Frayling, esecul in tara in care il interesa cu adevarat, Statele Unite, avea sa fringa inima lui Leone. Avea sa fie ultimul lui film: Leone murea citiva ani mai tirziu, in 1989, fara sa mai treaca in spatele camerelor de filmat, desi lucra la mai multe proiecte, printre care un film despre asediul Leningradului.