Actualitate  -  Camelia Nicolescu  -  

Proiectul, intitulat „Remix! Drama urbana pentru noua cuburi si mai multi jucatori”, a fost realizat de Uniunea Arhitectilor din Romania, in parteneriat cu Ministerul Culturii si Cultelor si cu Institutul Cultural Roman, cu sprijinul Carpatcement. Costurile proiectului s-au ridicat la 85.000 de euro, MCC acoperind 70.000 de euro, ICR 10.000, iar Carpatcement 5.000.

„Ne-am pus problema cum sa descriem realitatea romaneasca din ultimii 16 ani, avind in vedere ca modul in care lucrurile au evoluat in Romania este diferit de acela in care lucrurile au evoluat in Occident, totusi fara sa semene nici cu lumea a treia”, comenteaza Stefan Ghenciulescu. „Nu am reusit sa recuperam mentalitatea de a face niste lucruri impreuna”, adauga el, facind diferenta intre ceea ce se intimpla la noi inainte de ’89, cind trebuia sa suportam realitatea impusa de altcineva, si ceea ce se intimpla acum, cind toti incearca sa faca ceva, insa doar pentru ei insisi. Rezultatul este ceea ce vedem in jur, un peisaj urban nu tocmai armonios, din care nu lipsesc partile bune: „o dezvoltare a fragmentelor”, spune Ghenciulescu.

Casa ideala e un cub

Imagini urbane ale saraciei linga imagini ale bogatiei; cladiri impozante, din otel si sticla, distrug patrimoniul arhitectonic, care rezistase expansiunii uniformizante a epocii Ceausescu. Ideea de fragmente distincte sta la baza proiectului „Remix!”. Cei care au lucrat la el au vrut sa evite cele doua extreme in care cade, de cele mai multe ori, prezentarea Romaniei pentru straini: pompierismul, cu toate cliseele posibile – ospitalitate, munti si cimpii, mare, delta etc. –, si mizerabilismul, prezentarea Romaniei in negru si gri, care este o reteta a succesului, dar ireala. „Remix!” aduna imagini diferite ale Romaniei: cladiri cu care ar trebui sa ne mindrim, dar si case cu turnulete stralucitoare; natura apetisanta, dar si strazi desfundate; eleganta, dar si saracie.

Proiectul a fost gindit ca un joc, care nu se poate desfasura decit cu implicarea totala a vizitatorului. Acesta are la dispozitie noua cuburi, cu probleme arzatoare ale Romaniei: casa ideala, satul, natura, timpul liber, mobilitatea, simboluri ale Romaniei (ce se poate reprezenta pe o cartolina din Romania), deciziile asupra peisajului urban, unde te simti „acasa”, domeniul public. Fiecare dintre aceste teme, deci fiecare dintre cuburi, are patru variante de raspuns, de fapt patru decizii individuale de reprezentare a spatiului public. In functie de varianta care il reprezinta cel mai bine, vizitatorul asaza fiecare dintre cuburi pe o masa. Alegerile sale sint inregistrate de un computer, care la sfirsitul experimentului ii livreaza vizitatorului imaginea Romaniei, asa cum a construit-o el din cuburi. Fiecare vizitator primeste un print, in care este schitat profilul viitor al Romaniei, facut dupa optiunile sale. Pe print exista si o comparatie intre alegerile facute de el, alegerile celor dinaintea sa si alegerile vizitatorilor romani. „Ideea jocului a fost aceea de implicare. Fiecare dintre noi ar trebui sa se implice in urbanism, care nu mai e doar treaba specialistilor”, mai spune Stefan Ghenciulescu.

Autoritatile romane au fost mai interesate

„Remix!” nu este un proiect de arhitectura si atit, ci o combinatie intre un proiect artistic si unul sociologic. De la inceputul anului se lucreaza, iar catalogul pentru Bienala a fost realizat pe baza unei cercetari sociologice la care au contribuit 20 de persoane. Comisarul expozitiei, Marius Marcu-Lepadat, crede ca acest catalog „va fi un instrument de lucru necesar pentru cei care vor fi interesati de Romania in viitor”.

Cei care vor intra in Pavilionul Romaniei de la Venetia vor avea la dispozitie multa informatie despre Romania. Daca jocul cu cele noua cuburi de carton si catalogul le vor stirni interesul, pot petrece in Pavilion citeva ore bune, deschizind sertarele cu imagini, date despre realitatile contemporane romanesti.

„Interesul autoritatilor fata de Bienala de Arhitectura de la Venetia a fost anul acesta mai mare decit in alti ani”, observa Constantin Goagea. Arhitectii care au lucrat la „Remix!” se pling insa de procedurile birocratice de la MCC, din cauza carora banii au venit prea tirziu. Din punctul lor de vedere, MCC ar trebui sa inceapa sa se ocupe de participarea Romaniei la viitoarea editie a Bienalei imediat cum se termina aceasta. Mai ales ca Romania ar putea profita din plin de faptul ca detine un pavilion la Venetia, lucru cu care nu se pot lauda decit 30 de state din intreaga lume.

Romania participa la Bienala de Arhitectura de la Venetia din 1992, iar prima editie a acesteia a fost in 1980. Comisarul primei expozitii a Romaniei aici a fost Stefan Lungu, care acum este de parere ca in tot acest timp lucrurile s-au schimbat in bine in arhitectura din Romania.

Prima bienala de la Venetia a fost de arte plastice, in 1895, celelalte arte – filmul, dansul, teatrul – ajungind in orasul italian abia in anii ’30 ai secolului trecut. „Cei care conteaza cu adevarat in arhitectura trec pe la Bienala de la Venetia”, spune comisarul expozitiei din acest an, Marius Marcu-Lepadat.