Administratia Fondului Cultural National a fost creata in 2005 cu scopul de a “contribui la cresterea interesului opiniei publice fata de cultura, participarea directa la actul cultural si cresterea numarului de consumatori de cultura”, dupa cum se arata intr-un manifest al institutiei. Reprezentantii industriei de carte afirma ca, in aproape sase ani de functionare, AFCN nu si-a atins nici unul dintre scopurile propuse. Cea mai vehementa este Federatia Editorilor din Romania (FER), care a trimis numeroase adrese Ministerului Culturii si Patrimoniului National, dar si conducerii AFCN in care isi arata nemultumirea fata de activiatea acesteia. “Actuala procedura de selectie a cartilor este paguboasa, greoaie si mincinoasa, deoarece dupa ce trec printr-o evaluare realizata pe criterii discutabile si contestate sistematic de noi, editorii careu au obtinut finantari, cu totul simbolice, sint siliti sa realizeze proiectele intr-o perioada foarte scurta, apoi sa le deconteze intr-o echilibristica financiara ce ii umileste si ii obliga la ilegalitati”, se arata intr-o astfel de adresa. Mihai Penescu, copresedinte FER, sustine ca de fapt chiar existenta AFCN este discutabila. “E o birocratie ingrozitoare si total ineficienta. Iar principiul de finantare este gresit. Daca ar fi niste fonduri pentru proiecte monumentale, care intr-adevar sa reprezinte natiunea romana, jos palaria. Dar ei nu fac decit sa rezolve niste relatii si cunostinte sau edituri de apartament care capata speranta ca primesc fonduri de la stat”.
Mihai Penescu afirma ca, de fapt, cel mai grav este ca in rare cazuri cartile platite de stat ajung la cititor. “Problema e ca ramin in depozite. Mai mult, daca analizam ce s-a finantat in ultimii cinci ani, vedem ca valoarea culturala reala a lucrarilor este indoielnica”, declara copresedintele FER.
Rasplatirea miinii intinse
Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din Romania (UER), mentioneaza ca aceasta lipsa a cartilor finantate din biblioteci si librarii inseamna o incalcare de catre AFCN tocmai a legii care a pus bazele creearii sale. “Legea pentru sustinerea si promovarea culturii scrise prevede clar ca AFCN acorda sprijin prin comanda de stat. Daca regasiti cuvintele astea in regulamentul lor actual, eu imi dau salariul pe o luna. “ Claudiu Istrate mentioneaza ca exista o diferenta clara intre conceptul initial si actuala forma de finantare prin concurs de proiecte. “Comanda de stat inseamna ca se selecteaza proiectele care au relevanta strategica. Comisia de evaluare ar tine cont de finalitatea proiectului, nu doar sa achite niste carti care ramin la editura. Ideea, pina la urma, nu e de a ajuta editorul, ci de a facilita accesul la carti al cititorului. Scopul AFCN nu e de a rasplati pe cei care stau cu mina intinsa, ci de a contribui ca o carte sa ajunga acolo unde trebuie.”
Directorul executiv UER acuza conducerea Administratiei Fondului Cultural National ca nu este deschisa la dialog. “Am avut o adunare anul trecut, pe aceste probleme, dar fiecare a vorbit in legea lui. In continuare se practica cooperativismul asta, hai sa ii chemam pe toti, sa spunem ca i-am chemat, dar la final iese o varza. Acolo nu au fost argumente, ci o intilnire in care ei au spus ce au vrut.”
Doua decenii de piedici
De aceeasi parere este si Mihai Penescu, copresedintele FER, care afirma ca, in realitate, problema ajutorului pe care statul mimeaza ca il da celor care editeaza carte este mult mai veche. “Eu nu stiu sa fie o consultare reala intre noi si AFCN. Iar pentru a face ceva cu adevarat constructiv ar trebui sa desfiintam aceasta institutie, cel putin pe zona de carte, pentru ca face numai rau. Noi ne chinuim sa tinem industria in viata, dar toata lumea numai ne arata ce bine face ea. Si Ministerul Educatiei, si Ministerul Culturii, si toate institutiile subordonate. Eu nu stiu ca in Romania ultimilor 20 de ani sa existe un sprijin real sau un proiect cu care sa ma simt solidar”, a precizat Mihai Penescu.
Claudiu Istrate declara ca reprezentantii marilor edituri si-ar dori o organizatie unica a statului care sa se ocupe de carte. “AFCN este paguboasa, nu isi are locul. Institutul Cultural Roman are un program pentru a exporta cultura scrisa, Ministerul Culturii are alt program pe achizitii de carte, Ministerul Educatiei are, de asemenea, programe de sprijinire, dar de risul lumii. Cele patru nu au viziune, nu au o strategie comuna. “ Modelul propus de organizatiile editorilor este cel al Centrului National al Cartii din Franta. “Acesta are numeroase programe pentru stimularea autorilor, editorilor, bibliotecarilor si functioneaza de 70 de ani”, explica Claudiu Istrate.
Cartulii de care nu a auzit nimeni
Desi recunoaste ca exista probleme mari in functionarea AFCN, Grigore Arsene, presedintele Asociatiei Editorilor din Romania (AER), afirma ca e prematur sa se blameze din nou aceasta institutie. “Sa vedem ce se intimpla cu noua sesiune de anul acesta, pentru ca pentru prima data Ministerul Culturii incearca sa puna putina ordine. Problema nu tine de valoarea subventiilor, ci de felul cum se distribuie. Dar acum se aplica o noua grila, sa vedem ce iese. Daca sint finantate tot cartulii de care n-a auzit nimeni, pentru ca sint niste aranjamente intre X si Y, atunci e clar ca nu merge”, precizeaza Grigore Arsene. Presedintele AER admite ca in trecut dialogul dintre AFCN si editori a fost ineficient, dar sustine ca “deoarece s-a facut un mic pas in alta directie in 2011, mai bine sa asteptam sa vedem ce se intimpla”.
Fostul director AFCN: S-au finantat reviste fara proiect
“In 2010, a existat o alocare de bani fara concurs catre anumite reviste, care n-au mai trecut prin evaluarea AFCN. Suma a fost mai mult decit generoasa, iar birocratia a fost din start eliminata, din moment ce nu mai a mai existat documentele specifice unui concurs. Probabil ca aceste metode au acoperire, daca se declara un astfel de act ca fiind de utilitate publica si se finanteaza ca atare”. Declaratia de mai sus apartine fostului director al Administratiei Fondului Cultural National (AFCN), Andreea Grecu, care si-a incheiat mandatul in 2009. Aceasta nu a mentionat la ce reviste se refera, dar a recunoscut pentru “Suplimentul de cultura” ca, de cele mai multe ori, institutia nu si-a atins scopurile initiale. Fostul manager pune totusi ineficienta pe seama banilor putini alocati de Guvern pentru zona de carte si a legilor mai mult decit greoaie. “Este absolut ridicol sa iti imaginezi ca doua milioane de lei, cit a fost in 2009, sint suficienti pentru un numar mare de edituri. Problema nu e ce isi propune AFCN sa faca, ci mijloacele pe care le are la indemina”, afirma Andreea Grecu. Fostul director sustine ca legislatia finantelor publice si a contabilitatii publice este sufocanta. “Problema birocratiei nu este specifica AFCN-ului, ci tuturor institutiilor de stat. In conditiile in care noi eram 7, respectiv 11 angajati in momentul maxim de ocupare a posturilor, cu legi care mai mult te leaga de miini si de picioare decit sa te ajute, e foarte greu sa construiesti o institutie publica eficienta. Uneori, si cel care lucreaza in sistemul public se simte coplesit de permanentele schimbari, de numeroasele acte pe care trebuie sa le faca”.
Pe de alta parte, aceasta a precizat ca nu stie in ce masura cartile finantate de institutia pe care a condus-o au ajuns la cititori. “Este o problema legata de difuzare, dar asta nu mai tine de AFCN, pentru ca noi ne ocupam exclusiv de tiparire. Nu ne-am ocupat de achizitia de abonamente pentru biblioteci, atributie care apartine Ministerului Culturii”, a raspuns Andreea Grecu. Ex-directorul nu a dorit sa se pronunte in final asupra utilitatii AFCN, pentru ca “ar fi o evaluare subiectiva”.
Ne lamureste adresa 112
Actualul director al Administratiei Fondului Cultural National este optimist in ceea ce priveste utilitatea institutiei. “Anul trecut, am avut la dispozitie 1,9 milioane de lei pentru finantarea proiectelor editoriale. Pentru 2011, suma aproape s-a dublat, vor fi 3,4 milioane de lei. Poate din cifrele astea, va dati seama cit ne pasa noua de cultura. Eu am avut o problema manageriala de rezolvat si am facut-o”, precizeaza Cristian Petcu. Seful AFCN mentioneaza ca anul acesta s-a inregistrat si o premiera: “Este prima data din 2005 incoace cind nu se iau bani din subventia cuvenita AFCN, ci se dau”.
Totusi, cind l-am intrebat despre nemultumirile editorilor privind criteriile dupa care se impart banii pentru proiectele editoriale si acuzele ca nu exista un dialog real intre cele doua parti, Cristian Petcu a refuzat sa raspunda. “Studiati adresa 112 din februarie, in care raspund acuzelor celor de la FER. Dar pina acum au luat bani frumosi, nu stiu de ce se vaita”, a fost singura explicatie data de director. De asemenea, Cristian Petcu nu a dorit sa ne spuna nici cite dintre cartile finantate de AFCN au ajuns in librarii sau in bibliotecile din tara. “Aceeasi adresa va lamureste.”
Criterii ambigue
Reprezentantii editorilor contesta faptul ca in Regulamentul propus pentru sesiunea de proiecte din 2011, AFCN a introdus citeva criterii de evaluare considerate “greu cuantificabile, ambigue si cu putina relevanta”, precum:
» abordarea unor teme si motive culturale care vizeaza diferentele si diversitatea culturala;
» evaluarea fragmentului/fragmentelor din titlul/titlurile propuse;
» stimularea publicatiilor de nisa;
» existenta unei pagini de internet proprii (potrivit unei adrese a Federatiei Editorilor din Romania catre AFCN).