Liviu Antonesei, si el moderator alaturi de Vasile Ernu, a vorbit despre importanta cartii care a condus la aceasta prima discutie. Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), aparuta la Editura Polirom in 2010, este o carte fundamentala pentru a intelege ce s-a intimplat in ultimii 500 de ani in Romania, in special in zona economica, o zona foarte putin acoperita. “Sint putine carti in domeniu si care sa contina cercetari la un nivel specializat, nu se citeste la fel de usor ca un roman, ci din contra. Cu cit te duci in trecut cu atit e mai dificil.”
“Cartea aceasta a venit dintr-o intrebare pe care am considerat-o importanta: toti avem o anumita insatisfactie in legatura cu nivelul performantei economice a acestei tari si cu nivelul de prosperitate pe care ea il asigura noua si concetatenilor nostri. Pentru ca aceasta insatisfactie nu este de azi, ci este mult mai veche”, a marturisit Bogdan Murgescu.
Am trait mai bine in anumite vremi, dar cumva se face ca bilantul economic a fost negativ. Nu mai pomenim de decalajul dintre noi si alte tari, in comparatia economica si nu numai atit, ci si sociala, culturala si politica. Or, a existat o crestere economica rapida, insa tot in linia a doua ne-am aflat, tot in decalaj, ca progres. Fie din cauza problemelor structurale, fie din cauza erorilor de politica economica. Asadar, din punctul de vedere al istoricului Bogdan Murgescu, problema era de a urmari felul cum s-a acumulat decalajul si de a vedea exact cum a evoluat el in timp.
“In tara asta trebuie sa discutam serios o serie de probleme. Dialogul intelectual nu trebuie sa fie un exercitiu de adulatie, ci trebuie sa fie si o dezbatere in care sa fie testata trainicia argumentelor, sa se discearna ceea ce ramine si ceea ce, eventual, trebuie reluat, imbunatatit”, a spus pentru inceput Bogdan Murgescu.
Prin istorie, pe repede inainte
Decalajele la nivelul lumii existau si in epocile mai vechi, dar, in vremurile preindustriale, erau inca mici, comparativ cu ceea ce avea sa urmeze. Dupa revolutia industriala si pina in secolul XX, decalajele s-au amplificat, “si in termeni absoluti, si in termeni relativi”. De acum, ramine de vazut tendinta de reapropiere intre partile lumii.
“In momentul in care discuti de nivelul de dezvoltare economico-sociala, nu discuti numai in termeni absoluti. Este o mare discutie de relativitate si de comparatie cu altii”, a precizat Bogdan Murgescu, anticipind comparatia cu cele trei tari care, in anul 1500, se aflau la acelasi grad de dezvoltare cu Romania: Danemarca, Irlanda si Serbia. Desi comparabile atunci, pentru unele tari, factorii au ingaduit succesul sau, dimpotriva, au contribuit la raminerea in urma. Pentru Romania secolului al XIX-lea, un blocaj l-a reprezentat cresterea extensiva agricola a vechiului regat, care s-a epuizat abia catre 1900, combinat cu acumularea tensiunilor sociale si paupertatea rurala, care a fost un factor important in stoparea cresterii economice, la care s-au adaugat gradul mare de analfabetism si dispretul fata de omul de rind. Insa ceea ce se poate numi noroc sint unele lucruri legate de anumite procese istorice care au reprezentat avantajul celui venit tirziu, si anume transferul fortei de munca dinspre agricultura catre industrie, pe masura ce educatia a capatat o importanta mai mare.
Performantele Romaniei sint vazute de catre Murgescu mai degraba ca o incorporare la periferia Occidentului, atunci cind ele exista. “Va voi da un exemplu, din prima parte a cartii, legat de bilantul economico-social al secolului al XVIII-lea. Se presupunea ca a fost mai bine in Transilvania austriaca si ca a fost mai intristator sub hulitii fanarioti. Sigur ca au fost multe disfunctii, dar bilantul economic mi se pare clar de crestere, inclusiv in secolul al XVIII-lea. “ Perioada interbelica a fost vazuta de multi drept epoca de aur. Dar statisticile si marturiile arata o situatie mult mai trista, din cauza “depresiei agricole” din 1926, care a scazut preturile tocmai cind Romania a inceput sa exporte mai mult.
Spre surprinderea noastra, au fost cresteri economice in cele mai neasteptate perioade, cum ar fi in comunism. Conform spuselor lui Bogdan Murgescu, cea de-a doua crestere economica a fost in anii ‘50, ‘60 si ‘70, interval de timp in care “am putut observa o anumita convergenta fata de media europeana. Nu este foarte mare, dar este o crestere mai rapida”.
Istoricul a incheiat conferinta cu un fel de atentionare. Ca sa duci de ripa ceva, nu trebuie mare efort. In economie, politicile nu au efecte care sa se vada imediat si nu ar trebui gindite pe perioade electorale. Derapajele si dezechilibrele sint introduse in sistem inainte ca statisticile sa fie reflectate.