Sezonul blockbusterelor bate la usa, iar anul acesta Hollywood-ul pregateste un adevarat regal pentru iubitorii de comics-uri si de supereroi. Nu mai putin de sase productii care vor vedea lumina marilor ecrane in lunile urmatoare sint transpuneri cinematografice ale unor eroi BD, extrem de populari in intreaga lume, in special in SUA si mai putin in Romania, unde fac doar deliciul unui cerc restrins de “cunoscatori”. Ceea ce ma obliga sa fac o paranteza in aceasta scurta istorie a celei de a 9-a arte, pentru a face mai bine cunostinta cu cei pe care ii veti vedea, poate, la cinema.
Pentru a cunoaste mai bine eroii acestei veri, trebuie sa ne intoarcem putin in acea “Era de Aur a comics-urilor”, adica la sfirsitul anilor ‘30, cind nou-nascutii Superman si Batman stapineau lumea artei secventiale.
Evident, succesul uluitor al celor doi eroi avea sa duca la nasterea unui val intreg de supereroi. Una dintre datele importante ale perioadei s-a marcat in calendar in octombrie 1939, luna in care s-a nascut Timely Comics – o mica editura ce, in scurta vreme, avea sa devina marele rival al lui DC Comics, “casa regala” a lui Batman & Superman.
In spatele lui Timely statea editorul Martin Goodman, specializat si el in pulp-fiction, care a mirosit imediat de unde batea vintul si s-a lansat pe piata revistelor de benzi desenate.
Timely avea sa fie una dintre editurile care s-au bucurat de un succes consistent in epoca. Daca rivalii de la DC veneau cu Batman and Robin, Wonder Woman, The Flash, Green Lantern, Atom, Hawkman si Aquaman, noua editura lansa propria linie de supereroi. Vedetele epocii: Human Torch, Sub-Mariner (lansati inca de la primul numar al revistei “Marvel Comics”) si Captain America, adevaratul superstar al epocii.
Timpul a trecut si Marvel a devenit unul dintre gigantii industriei, deseori intrecind casa rivala, DC Comics. Intrarea in arena a scenaristului Stan Lee, la sfirsitul anilor ‘50, s-a dovedit un eveniment istoric. Lee, adevarat generator de supereroi, a fost responsabil de nasterea celor mai importante si mai populare personaje Marvel, de la Spiderman la X-Men, de la Hulk, Avengers si Iron Man la Daredevil si Doctor Strange.
Normal, toti acesti eroi au fost de-a lungul vremii exploatati si in alte incarnari media. Dar, din pacate pentru Marvel, DC si restul, supereroii nu s-au dovedit la fel de populari si pe marile ecrane (Superman-ul lui Christopher Reeves a fost, multa vreme, o exceptie).
Planul Marvel
Lucrurile s-au schimbat brusc in anii ‘90. Tim Burton dadea lovitura cu Batman. In bresa astfel creata, incepeau sa patrunda alti supereroi. Mai ales trecerea in noul mileniu a aratat ca supereroii puteau deveni marile vedete de la box office. Intii a fost uriasul succes al lui Spiderman, apoi X-menii lui Brian Singer, apoi Hulk, Daredevil, Iron Man, noul Batman (campion absolut sub bagheta lui Christopher Nolan), iar lista creste de la un sezon de blockbustere la altul.
Normal, foamea de succes a celor doua mari edituri, odata stirnita, s-a dovedit imposibil de potolit. Impulsionati de succesul francizelor lor, cei de la Marvel au luat o decizie de afaceri foarte curajoasa: in loc sa dea altora supereroii lor, sefii au decis ca Marvel Comics sa devina si studio cinematografic si sa produca si sa controleze propriile lor filme. In spatele acestei decizii un plan curajos, cu bataie lunga. Si o afacere de aur: in decembrie 2009, Walt Disney Company a cumparat Marvel Entertainment pentru frumoasa suma de 4 miliarde de dolari.
Ce vor cei de la Marvel? Un pariu gigantic: incet-incet, de la un film la altul (incepind cu Iron Man si Hulk in 2008), ei vor tese pe pinza marilor ecrane o tapiserie gigantica, transpunind in film intregul univers al eroilor lor. Toate productiile cu supereroi vor fi, de fapt, episoade ale unei vaste mitologii, creata in decenii de banda desenata.
De aceea, fiecare film care a purtat in ultimii ani sigla Marvel a continut mici elemente, indicii, aluzii, personaje comune, care, in timp, au aratat drumul spre tinta finala: filmul The Avengers, care va fi lansat anul viitor si care ii va reuni pe Iron Man, pe Hulk si pe vedetele acestei veri: Thor si Captain America.
Un zeu si ciocanul sau
Primul dintre acestia, Thor, va avea premiera in SUA pe 2 mai, urmind sa ajunga la noi citeva zile mai tirziu. Creat in 1962 de inevitabilul Stan Lee si de genialul desenator Jack Kirby, Thor este un personaj aparte in menajeria Marvel: el nu este un erou dotat cu superputeri, ci insusi Zeul Tunetului din mitologia vikinga, exilat din Asgard pe Pamint de catre tatal sau, Odin, ca pedeapsa pentru orgoliul sau. Aici, el devine erou cu norma intreaga si cu dubla identitate: este si Donald Blakem, un pasnic student la medicina, si zeu omnipotent, dotat cu un ciocan fermecat, Mjolnir.
Pentru a-l aduce pe marile ecrane pe Thor, Marvel a scos artileria grea: in distributie apar nume sonore precum Anthony Hopkins (Odin), Natalie Portman (Jane Foster, iubita zeului), Stellan Skarsgård si Rene Russo (Frigga, sotia lui Odin). Rolul principal i-a revenit lui Chris Hemsworth, tinar actor australian care isi joaca acum sansa de a intra in stardomul hollywoodian. La cirma acestei superproductii nimeni altul decit Kenneth Brannagh, extras din universul lui shakespearian, considerat capabil sa transpuna pe ecran universul grandios al seriei.
Primele cronici ale filmului s-au dovedit mai mult decit favorabile, anuntind, poate, un mare succes pentru Marvel, si un debut in forta al sezonului de blockbustere.
Star-Spangled Hero
Al doilea element al puzzle-ului The Avengers – Capitanul America: Primul Razbunator va fi livrat spectatorilor in iulie (5 august la noi).
Creat in martie 1941, pe fundalul unui conflict mondial in care Statele Unite inca nu se implicasera, Captain America avea sa se dovedeasca unul dintre cele mai importante vedete ale viitorului Marvel Comics. Se spune ca, de-a lungul anilor, aventurile sale s-au vindut in peste 210 milioane de copii, in 75 de tari.
Cei doi creatori, scenaristul Joe Simon si excelentul desenator Jack Kirby, isi imaginasera astfel povestea lui: la origine el este un Steve Rogers, un tinar oarecare, slab si bolnav, dar animat de sentimente patriotice. Din acest motiv, el se supune actiunii unui ser experimental care il aduce la perfectiune fizica si devine Captain America, un supersoldat ce poarta un costum avind ca motiv steagul SUA si este inarmat cu un scut indestructibil ce poate fi folosit ca arma.
Dusmanii lui? Evident, dusmanii Americii, in special puterile Axei. De aceea, popularitatea lui Captain America, uriasa in timpul razboiului, a inceput sa paleasca spre anii ‘50, cind eroul si-a facut iesirea din istorie dupa ce a incercat, cu mai putin succes, sa ii bata pe comunisti. Nu inainte de a realiza pentru Marvel prima mare trecere de la BD la film, cu serialul Captain America (1944). El a fost resuscitat mai apoi, in anii ‘50, pentru a fi introdus in prima mare echipa de supereroi – The Avengers si, de atunci, Captain America s-a infruptat pina azi din aceasta popularitate regasita.
Filmul cu Captain America este un “origin story”. Actiunea se petrece in anii ‘40 si arata cum tinarul Rogers devine supererou si se infrunta cu mina dreapta a lui Hitler, sinistrul Red Skull, ce este interpretat de Hugo Weaving, dl. Smith din seria Matrix. De asemenea, pe generic ii veti reintilni si pe Stanley Tucci, si pe Tommy Lee Jones. Si acest film se anunta ca o reusita, succesul lui fiind extrem de important in logica planului Marvel despre care am vorbit.
In ambele filme, veti descoperi fie aluzii la alte productii, fie personaje deja intilnite in Hulk si Iron Man precum aprigul agent Nick Fury (Samuel L. Jackson), seful super-agentiei SHIELD.
Eroii de vara
Al treilea film important al celor de la Marvel este X-Men: First Class, realizat de Matthew Vaughn (Kick Ass), ce va avea premiera romaneasca pe 3 iunie. Este si el o “poveste a orginilor” care incearca sa reincalzeasca franciza X-Men care a cam secatuit dupa doua filme cel putin slabute precum X-Men 3 si Wolverine. De data aceasta, povestea ne intoarce in anii ‘60, cind cei doi supermutanti Profesor X (James McAvoy) si Magneto (Michael Fassbender) fondeaza scolile lor destinate celor cu superputeri si se sadesc semintele viitoarelor rivalitati. Marvel, in combinatie cu studiourile Fox, spera ca succesul acestei productii va duce la o noua trilogie cinematografica, mai apropiata ca ton de nuantele tenebroase ale lui Batman.
Un alt mare supererou al acestei veri este Green Lantern care vine de la rivalii DC Comics. Acestia nici nu incearca sa conceapa un plan similar cu cei de la Marvel, ci sa speculeze potentialul fiecarui supererou in parte, fara a conecta universurile lor. Asteptind un al treilea (si ultim) episod al seriei Batman si revitalizarea lui Superman de care se ocupa Zack Snyder (300, Watchmen), DC mizeaza pe alta vedeta a editurii.
Green Lantern a fost creat in 1940 de scenaristul Bill Finger si desenatorul Martin Nodell in numarul 16 al revistei “All-American Comics”. El este un obisnuit pilot american care este ales sa faca parte dintr-un grup de superpolitisti galactici, Fratia Green Lantern, ai carei membri poarta cite un inel care le confera un control total asupra lumii fizice. Astfel, membrii acestei patrule galactice pot face fata diversilor eroi negativi care provoaca probleme in galaxie.
Filmul, realizat de Martin Campbell, are tot ce se cere de la o superproductie cu supereroi care vrea sa dea lovitura: un actor bine ales in rolul principal (Ryan Reynolds, cel mai sexy barbat in viata pe lista “People” din acest an), nume mari pe generic (de data aceasta Mark Strong, Angella Bassett, Tim Robbins si Geoffrey Rush, acesta din urma in rolul unui extraterestru asemanator unei pasari) si intregul arsenal de efecte speciale care sa dea viata unui univers mai asemanator cu Razboiul stelelor decit cu cel al filmelor cu supereroi “obisnuite”. Evident, si Green Lantern, daca va avea succes, va fi primul episod al unei trilogii.
De asemenea, alte doua dintre filmele de la care Hollywood-ul asteapta mari succese financiare in vara lui 2011, Priest si Cowboys & Aliens, au la baza benzi desenate, dar despre ele vom vorbi la timpul potrivit.