Fara nici o urma de pamflet, Adam Burakowski a dat titlul, in primul rind tezei sale de doctorat si apoi cartii publicate in Polonia si tradusa ulterior in Romania, Geniul Carpatilor deoarece aceasta porecla a lui Ceausescu era cea mai populara in tara sa de origine. “Daca spui in Polonia «geniusz Karpat» toata lumea va intelege despre cine este vorba. Formula asta, «al Carpatilor», in intelesul societatii poloneze se refera la Romania. Si in anii ‘90 am avut un alt om al Carpatilor, Gheorghe Hagi, care era si el popular in Polonia, dar care era un personaj mai simpatic.”
Volumul, dedicat integral comunismului romanesc din perioada lui Nicolae Ceausescu, reprezinta o analiza comparata de tip istoric si politic. Si asemenea altor istorici polonezi, in spiritul traditiei dintre cele doua tari, Adam Burakowski nu este singurul care s-a interesat de trecutul nostru sub dictatura, insa este doctorul in stiinte politice care a facut cel mai recent acest lucru.
Lectura amintirilor
Un avantaj al volumului a fost scos in evidenta de cei doi vorbitori. Acela ca cei mai in virsta pot citi ceea ce au trait in acele vremuri, fie in totalitate, fie partial, si pot vedea perspectiva unui istoric strain asupra amintirilor lor. Pe linga acest fapt, este interesant de constatat modul in care vorbesc ori scriu istoricii straini despre propriul tau trecut. “Multa vreme inainte de 1989, cu exceptia istoricilor polonezi, o asemenea posibilitate nu a fost prea extinsa. Este o experienta culturala extrem de interesanta, sa constati cum anume un istoric strain vede lucruri pe care le-ai trait tu insuti”, este de parere Alexandru-Florin Platon.
Liviu Antonesei a spus despre acest aspect ca “ne ajuta sa depasim ideile false care ni s-au creat in legatura cu personalitatea lui Ceausescu. Noi legam, de pilda, mica liberalizare comunista si nationalismul regimului de Ceausescu. El n-a facut altceva decit sa apese pedala pe niste lucruri descoperite de Gheorghiu-Dej. Dar a pus pedalele unde a putut si cit a putut”.
Daca despre istoria indepartata este dificil de scris din cauza raritatii surselor, despre aceasta perioada recenta este de asemenea dificil, pentru ca lipseste distanta optima in timp fata de evenimentele petrecute si care sa dea o perspectiva corecta asupra detaliilor. Spre exemplu, intimplari traite de cineva in cei 24 de ani de ceausism pot aparea in acest volum intr-o lumina mult mai precisa.
Adam Burakowski a reusit sa faca o munca remarcabila si datorita faptului ca a invatat limba romana, pentru a avea acces nemijlocit la documente, dar si pentru ca a putut citi “o mina de aur”. La Ministerul de Externe polonez din Varsovia exista toata corespondenta ambasadei tarii sale din 1965 pina in 1989. Si aceasta corespondenta este pusa in valoare. Iar ceea ce a remarcat Liviu Antonesei este “seriozitatea cu care erau facute, iar autorul confirma in carte”.
Ragaz de la istorie
Pasiunea cu care s-a scris in cele doua decenii de la incheierea regimului comunist despre acest subiect a alterat modul de a privi o istorie pura. “Pentru multi dintre noi prelungirile afective sint considerabile”, crede Alexandru-Florin Platon. Iar autorul nu se hazardeaza sa emita prejudecati si interpretari. Nu se lasa sedus nici de propaganda pe care o supune analizei, nici de vreun impuls pamfletar, el prelucreaza o cantitate imensa de informatie.
Intrebat care este locul lui Ceausescu in Romania, istoricul a raspuns ca “foarte recent a avut loc exhumarea Ceausestilor si s-a descoperit ca locul lor e la cimitirul Ghenchea. Cred ca Ceausescu este un personaj foarte important pentru istoria Romaniei, dar asta nu inseamna ca este un personaj pozitiv. A incercat sa schimbe pe cit posibil de mult Romania, a reconstruit Bucurestiul, a facut fabrici si cartiere, care pe vremea aia aratau modern. Am calatorit prin tara voastra, in fiecare oras am descoperit ceva construit pe vremea lui si acestea vor mai rezista”.