Stim cu totii ce-i acela un camin cultural. Generatia noastra, a celor care au acum in jur de 30 de ani, il stie din sintagme si situatii precum: “Pai unde sa aiba loc nunta/botezul? La caminul cultural”. Generatia parintilor nostri e posibil sa fi prins si ceva din destinatia initiala a caminului cultural, aceea de spatiu de propaganda prin cultura. Oricum ar fi, reputatia caminului cultural nu este dintre cele mai bune. O parte din caminele culturale au fost renovate in ultimii ani pentru ca au existat fonduri pentru asa ceva, dar au ramas tot la specializarile preferate de weekend, cu baloane, funde de tafta si manele. In urma cu vreo doi ani, Ofensiva Generozitatii, mai exact o echipa coordonata de Bogdan Georgescu, a initiat “Turneu la tara” prin care urmarea chiar revalorizarea acestor spatii culturale moarte. Caminul Cultural despre care este vorba mai jos nu este o institutie, ci un concept, al caror “parinti” sint coregrafii Manuel Pelmus, Brynjar Bandlien si Farid Fairuz, finantat de Fundatia ERSTE.
“Este ideea unui spatiu in care sa fie impartasite practici artistice”, rezuma Brynjar Bandlien. Din profilul clasicului “camin cultural” au pastrat, spune tot Brynjar, doar partile functionale, mai putin pe cele simbolice. “Oricum, pentru generatia celor nascuti dupa revolutie, caminul cultural nu are neaparat o reputatie proasta.” Evitind sa se transforme intr-o alta institutie sau intr-un alt festival, Caminul Cultural, lansat saptamina trecuta in Bucuresti, este, potrivit initiatorilor sai, un fel de proiect cultural parazitar, care nu va putea fi legat de un anumit spatiu sau de un anumit eveniment. Sub umbrela sa insa vor avea loc, cel mai probabil in toamna, evenimente precum Zilele Strimbe, Little Paris is burning sau Istoria Dansului Romanesc.
SubRahova, primul spatiu “parazitat”
Manuel Pelmus vorbeste despre un fel de “subversivitate relaxata” ca scop pentru Caminul Cultural. Neurmarindu-se hipnotizarea publicului “cu promisiuni de life style si veselie continua”, pentru ca “tipul acesta de trezire a publicului nu a produs, cu siguranta, nimic interesant pina acum”, initiatorii isi propun sa puna in discutie, cu onestitate, lucruri mai putin confortabile. “Vom invita spectatorii la o serie de evenimente, care abordeaza probleme si forme artistice mai putin prezente pe scenele de la noi. Cred ca asta va interesa”, este de parere Manuel Pelmus. “Unele teme vor fi poate ceva mai sensibile pentru societatea in care traim si pentru contextul local, dar vor fi tratate cu luciditate, inventiv si cu o doza de subversivitate relaxata. Cred ca este un tip de demers necesar in momentul actual”, incheie Manuel Pelmus.
Primul spatiu “parazitat” in acest mod a fost subRahova, un spatiu si un proiect coordonate de Farid Fairuz, administrate de Asociatia culturala Solitude Project, artist asociat fiind coregraful Eduard Gabia. Asa cum ii spune si numele, subRahova este situat in Rahova, un cartier nu printre cele mai “vinate” (imobiliar sau pentru petrecerea timpului liber) din Bucuresti, dar devenit in ultimii ani o tinta pentru tinerii urbani, mai ales de cind cu proiectele derulate aici de tangaProject, de cind cu renovarea fostei Burse de Marfuri. SubRahova insa, spune Farid Fairuz, nu are nici o legatura cu “zona sarmanta a Pietei de Flori. Este situat in zona de blocuri de pe Strada Mihail Sebastian. In nici un caz nu privesc aceasta zona ca pe una exotica si nu consider ca ma cobor social in vreun fel. M-am nascut si am locuit pe Giurgiului, la citiva kilometri distanta… Sub a aparut intr-o discutie cu Dan Perjovschi doar pentru ca, punindu-ne problema localizarii, ne-am dat seama ca spatiul e situat chiar pe granita dintre Rahova si Drumul Taberei, la marginea Rahovei si, in plus, intr-un demisol. Nu trebuie cautate cine stie ce argumente sofisticate de natura sociologica sau antropologica in alegerea acestui spatiu. Desi, cind am inceput sa citesc despre zona, m-a atras foarte tare ca zona Rahova-Ferentari-Giurgiului se numea pe vremuri, printre cunoscatori, RFG…”. Farid Fairuz nu neaga contributia unor proiecte precum tangaProject la injectarea artistica a acestei zone. “Desigur ca experienta celorlalti ne va ajuta sa intelegem mai bine contextul in care ne aflam si ca anumite practici pot fi continuate, dar intentionam sa ne adresam locuitorilor in felul nostru. Edi Gabia se afla alaturi de mine in acest proiect si deja imaginam anumite actiuni in zona”, precizeaza Farid Fairuz.
Galerie foto
