Ce nu stia domnul Nils Bejerot, atunci cind si-a pus imaginatia la prasit si a dat numele sindromului Stockholm? Ei bine, dinsul nu avea idee ca, in tarile mai putin lustruite decit ingrozitor de civilizata sa Suedie, sindromul respectiv va suferi mutatii. Cel putin una este intr-atit de evidenta in Romania ultimilor ani, incit nici macar nu mai trebuie dovedita stiintific. Versiunea 2.0 a acestui cocktail de simptomuri ciudate nu are de-a face cu victimele, nici macar cu infractorii. Ea le este caracteristica unora dintre oamenii legii, care ajung sa imprumute din comportamentul celor pe care ii ancheteaza sau ii aresteaza. Nici o ancheta despre neregulile din fotbal a Directiei Nationale Anticoruptie nu a aratat altceva, fie ca a fost vorba despre “cazul Penescu”, de acum vreo doi ani, fie “cazul Valiza”, ori, astazi, “cazul Vasile Avram”.
Daca avem un fotbal galagios, cu injuraturi si acte ieftine de teatru, de ce n-am avea si niste procurori care ajung sa se manifeste precum cei pe care ii ancheteaza? Publicul, ziarele, televiziunile sint incintate ca li se ofera, cu orice nou dosar de coruptie, un pic de dramatism pus in scena de cei de la DNA. In timp, institutia a reusit sa isi perfectioneze descinderile si, intocmai ca o trupa de teatru, sa aiba o recuzita cit se poate de variata. Cagule, girofaruri, cutii negre pentru strins probe, toate fac parte din kitul de circ al celor pe care ar trebui sa-i recomande discretia si eficienta. In primele zile de dupa declansarea scandalului in care e implicat Vasile Avram, am putut citi cu totii in “Gazeta sporturilor” ca “mascatii” adusesera cu ei, in momentul descinderii de la Comisia Centrala a Arbitrilor, citeva cutii pentru probe, pe care le-au scos din sediul CCA la fel de goale cum fusesera la sosire. De vinturat insa le-au vinturat cu mult talent artistic prin fata camerelor de luat vederi.
Sindromul Stockholm este cauzat, spun psihologii, de incapacitatea omului de a fi nefericit pentru o perioada mai lunga de timp. Versiunea sa romaneasca nu se explica insa prin disonanta cognitiva, ci printr-o boala caracteristica unora dintre compatriotii nostri, fie ca ei sint anchetati sau anchetatori: priapismul mediatic.