Principalii colaboratori ai revistei sint: Ovidiu Ghidirmic, Marian Barbu, Romulus Turbatu, Josif Constantin Dragan (Italia), George Sorescu, Ilarie Hinoveanu, Florin Stama, Mihai Dutescu, Gabriela Rusu-Pasarin, Mihai Miron, Alexandru Mironov, Nicolae A. Andrei, Gabriel Bratu, Florin Rogneanu, Hristu Candroveanu, Janet Nica, Tudor Negoescu, Simina-Stefania Lupescu, Mariana Didu, Silviu Gongonea, Carmen Banta, Ramona Sendrescu, Maria Tronea, Oana-Andreea Sambrian, Virgil Sacerdoteanu (Franta), Sumyia Harruya (Japonia), Adela Popescu, Florentin Smarandache (SUA), Ion Milos (Suedia), Viorel Roman (Germania), Mihai Cimpoi (Chisinau), Vasile Tarateanu (Cernauti), Milan Anghel Cosoveanu (Vidin).
O treime dintre colaboratori sint tinere cadre universitare, doctoranzi, masteranzi, studenti, liceeni. Tot o treime sint femei; foste si viitoare conducatoare ale lumii, urmasele Evei si ale amazoanelor. In fiecare editie semneaza 70-90 de autori.
„Lamura”, revista europeana de cultura si educatie nationala, editata la Craiova, sustine si apara reperele cardinale ale spiritualitatii romanesti, in contextul crizei axiologice si morale de care sufera intreaga noastra societate si al atacurilor mirsave, concentrate, indreptate impotriva cvasitotalitatii personalitatilor de prim-plan, din toate timpurile. „Lamura” constituie, implicit, un ghid/manual practic pentru tinerii jurnalisti, prin recursul la texte fundamentale, diversitatea genurilor publicistice, prezentare grafica, tinuta „de drum” (supla, sigura, „nervoasa”, rapida in reactii).
„Avem si lipsuri, dar ele sint surmontabile”
„Lamura” este o „revista-bijuterie”, care apare in „tinuta de gala”, „pe masura continutului”, „o mina de aur in cimpul publicisticii culturale romanesti”, condusa de „un nume gir, profesor doctor Ovidiu Ghidirmic” – dupa cum a consemnat presa centrala. Revista are stil si rigoare. Nu ne putem permite sa aparem decit in conditii de lux, deoarece sintem convinsi ca nu avem voie sa intram in Europa „rupti in fund” ori jerpeliti, in zdrente, duhnind pestilential.
Avem si lipsuri, dar ele sint surmontabile, in conditiile in care nu dispunem de redactie destinata exclusiv „Lamurei”, ci o realizam printre picaturi. Nici unul dintre realizatorii si colaboratorii revistei nu primeste vreo rasplata materiala. Ilustram astfel celebra asertiune a marelui barbat de stat Einsenhower: „Oricine poate realiza orice, cu conditia sa nu astepte rasplata cuvenita”. Intentia noastra este sa dainuim pina in secolul XXII la amiaza.
Plecam de la premisa urmatoare: cultura reprezinta zestrea de aur fara de care un popor cade in stadiul larvar, colcaitor de populatie oarecare. „Lamura” este o voce distincta si ferma si echilibrata „in peisajul general al actualitatii romanesti”, actualitate macinata de morbul vrajbei si isteriei devastatoare prin asaltul asasin al brutelor mediocre, ignorante si incapabile (intocmai ca in „Miorita”), al ticalosilor, oligofrenilor si ipohimenilor, al romunculilor internationali care au acaparat functii cheie pe toate palierele societatii.
Sintem singura revista din Romania care acorda spatii substantiale comunitatilor romanesti din afara fruntariilor, cu precadere celor din Timocul bulgaresc si Timocul sirbesc. Se adreseaza elitelor veritabile, nu pseudointelectualilor.
Nu ne aflam in competitie cu nici una dintre celelalte reviste craiovene (stimabile si respectabile, de altfel), intrucit „Lamura” are profil cultural complex, iar celelalte sint cantonate doar (sau mai ales) in nisa literaturii. Programul editorial l-am pliat pe obiectivele prioritare ale Ministerului Culturii si Cultelor, patrimoniul cultural national ocupind un loc distinct. Profilul complex este ilustrat (si) de cei cinci vectori ai programului editorial: 1. patrimoniul cultural national, 2. literatura-arta, 3. educatie permanenta, 4. comunitati romanesti, 5. patrimoniu stiintific.
Revista noastra si-a propus si este o lamura a spiritului romanesc. Se adreseaza elitelor veritabile, nu pseudointelectualilor, nu semidoctilor sau naturilor patibulare, nu celor fara Dumnezeu si fara patrie, nu celor care nu si-au insusit pozitia bipeda si n-au coborit din copac, nu hienelor de serviciu, fara caracter, fara rectitudine morala, fara constiinta de cetatean al Romaniei, al Europei, al planetei Terra. Este scrisa in limba romana, nu in pasareasca de balta. Refuzam categoric materialele pe teme politice ori cu un asemenea substrat. Revista apare in format tabloid, in 60-64 de pagini, dintre care 12-16 in policromie, pe hirtie cretata, la standard occidental. Intregul tiraj se distribuie gratuit, o buna parte fiind destinat romanilor din afara granitelor.
Dan Lupescu: Este licentiat al Facultatii de Filologie a Universitatii din Craiova, sectia Romana-Franceza (1972). In perioada septembrie 1972 – noiembrie 1972 a fost profesor de franceza la scoala din comuna Celaru, Dolj. De la 1 decembrie 1972 pina in decembrie 1989, a fost jurnalist la cotidianul „Inainte” din Craiova. A fondat ziarul „Cuvantul Libertatii”, unde a fost redactor-sef de la 1 februarie 1990 pina la 30 noiembrie 1999.
Dubla atestare ca jurnalist, in 1977 si 1990. A fost, in doua legislaturi, vicepresedinte al Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania; in permanenta – membru al Comitetului Director si al Consiliului National al U.Z.P. Titular al cursului „Tehnici de redactare. Specific radiofonic. Specific telegenic”. Redactor la Radio Oltenia Craiova, realizator (de la 24 decembrie 1999) al emisiunii „Calatorie prin tarimul magic al cuvintelor”.
De la 1 martie 2001, director al Directiei Judetene Dolj pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, director al Editurii Scrisul Romanesc, Craiova (29 martie – 12 noiembrie 2001). Presedinte al Filialei Dolj a Ligii Romano-Elene pentru Cultura, Arta, Religie si Stiinta. Este director fondator al revistei „Lamura” (Craiova, 2001).
Este membru al Societatii Scriitorilor Olteni, Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru-Sectiunea Romana, Ordinului Ziaristilor al U.Z.P., membru fondator al fundatiilor „Scrisul Romanesc” si „Arhitect Dan Nicolae”. A debutat in presa scrisa in 1968, in cotidianul craiovean „Inainte”, in cea literara in „Ramuri”, 1968, „Luceafarul”, 1972, iar editorial in 1977, cu volumul Lumina patriei (poeme, Ed. Scrisul Romanesc). A mai publicat Inscriptii in azur (poeme, Ed. Scrisul Romanesc, 1980), Raspintii de papura (poeme, Ed. Scrisul Romanesc, 1989), Decembrie ’89. Scenariul si regia (carte-interviu, Ed. Scrisul Romanesc, 1999), Ceas de taina cu Brancusi (poeme, Ed. Alma, Craiova, 2001), Ghepardul amurgului (poeme, Ed. Scrisul Romanesc, 2004). A primit, in 1972, premiul sectiunii de istorie literara a Colocviului National de Literatura, Bucuresti, pentru eseul Principiul constructiv al romanului Padurea spinzuratilor de Liviu Rebreanu, in 1979 triptic de premii nationale pentru cronica dramatica, poezie, respectiv reportaj TV, Diploma de onoare a U.Z.P. in 1994 si 1998, Premiul National „Ioan Barac”, pentru volumul Decembrie ’89. Scenariul si regia, acordat de U.Z.P (2000), Premiul „Pamfil Seicaru” la Festivalul International „Mihai Eminescu” (2002), Premiul „Alexandru Macedonski” pentru volumul Ceas de taina cu Brancusi (2002), Premiul „Marin Sorescu” pentru volumul Ghepardul amurgului (2002), Medalia de aur Ordinul Ziaristilor, clasa I (2000), titlul de Cavaler al ordinului „Meritul Cultural” (2004) si Premiul UNESCO pentru jurnalism cultural-educativ (2005).