Ca simplu meloman l-am admirat pe Suk in anii relativ indelungati petrecuti la Praga si am vibrat impreuna cu numerosi cehi ce ne inghesuiam in zilele Festivalului Primaverii de la Praga pentru a-l asculta in mica biserica din satul Krecovice, la vreo 70 km de capitala. Loc de nastere al ilustrului sau bunic, compozitorul si violonistul omonin, Josef Suk, casatorit cu Otylie, fiica lui Dvorak, Krecovice i-a oferit tinarului Suk ocazia debutului public in 1940. La citiva pasi de biserica se afla casa bunicilor sai, transformata partial in muzeu, si unde un scurt popas in fata fotografiilor ingalbenite ale Quartetului Boemian (al carui violonist secund a fost batrinul Josef Suk) te plonjeaza in trecut si iti lumineaza cumva intelegerea prezentului si a prezentei constante a muzicii clasice printre cehi. O traditie transmisa din tata in fiu timp de generatii, o muzica clasica servind de vector pentru inchegarea unei constiinte si a statului national, o intreaga viata sociala impletita timp de decenii in jurul unei multitudini de societati de muzica de camera sau corala, nu putea sa nu-si fi lasat o amprenta asupra prezentului.
Spectator al acestei lumi in era de entuziasm si apoi de confuzie ce a urmat caderii regimului comunist, i-am admirat si ii admir in continuare pe cehi, ale caror atitudini, impliniri, deceptii, nu pot sa nu le compar cu cele ale lumii noastre romanesti. Citeam zilele acestea ca lui Josef Suk, casa Supraphon i-a acordat in 1999 un “Disc de platina” cu ocazia vinzarii a peste un milion din discurile sale imprimate la Praga!! Isi poate imagina cineva asa ceva in Romania, cu o populatie de citeva ori mai mare decit a fostei Cehoslovacii, pentru a nu mai vorbi de Cehia actuala? Poate visa macar un muzician roman la un tiraj de o amploare cit de cit apropiata din partea necajitelor case de discuri romanesti? Mi se va spune ca Suk a avut o cariera de peste 50 de ani in studiourile de inregistrari ale Supraphon-ului, dar cine ar fi impiedicat Electrecord-ul sa-i inregistreze si distribuie/popularizeze la fel pe un Stefan Gheorghiu, Ion Voicu sau Stefan Ruha, pentru a numi doar citeva nume de rezonanta, contemporane cu Suk, ale scolii violonistice romanesti?
Gindurile nu mi s-au indreptat intimplator la Josef Suk. La numai trei luni de la moartea sa, casa Supraphon a publicat un set omagial de sase CD-uri, o colectie cuprinzatoare a asa-numitelor inregistrari timpurii (Early Recordings) ale violonistului, exclusiv de muzica de camera. Multe dintre ele sint astazi raritati absolute, perioada acoperita de set fiind deceniul 1956-1966. Un deceniu ce a insemnat pentru violonistul ce se apropia de 30 de ani demararea unei reale cariere de solist atit in Cehoslovacia, cit si in Occident.
Josef Suk a fost elevul lui Jaroslav Kocian, unul din cei trei mari elevi si straluciti muzicieni (impreuna cu Jan Kubelic si Vaclav Talich) formati de parintele scolii de vioara cehe, Otokar Sevcik (1852-1934). Absolvent in 1951 al Conservatorului praghez, Suk s-a dedicat intii muzicii de camera, ca prim violonist al Quartetului Praga si fondator al Trioului Suk. In conditiile primilor ani de stalinism, cariera sa de solist a fost extrem de lenta, violonistul fiind angajat al Orchestrei Teatrului National de Opera, iar pe parcursul a trei ani de serviciu militar, ca solist al unui ansamblu al armatei. In 1955 a fost trimis sa concerteze in Uniunea Sovietica, iar doi ani mai tirziu i se permitea prima deplasare in Occident, in America de Sud, urmata de performante in Germania Federala, Franta, Olanda, Marea Britanie, Japonia etc. Recunoscut si acceptat in cele din urma de regim, avea sa capete in imprumut un Stradivarius din colectia de stat, in 1960, iar in 1961 sa fie numit prim solist al Filarmonicii Cehe. Colectia de programe pe care a daruit-o Muzeului ceh al muzicii atesta ca in 1960 a dat 37 de concerte in strainatate, ajunging in anii 1965 si 1968 la o cifra record de cite 60 de concerte solo, cu formatii de camera si orchestra.
Josek Suk devenea treptat o adevarata institutie si prim reprezentant al viorii cehoslovace, laudat dupa aparitia la Carnegie Hall drept cel mai impresionant violonist est-european ascultat in America dupa David Oistrach. Nu erau simple declaratii de curtoazie, Suk fiind adoptat de colegii sai occidentali, efectuind impreuna cu pianistul Julius Katchen sau violoncelistul Andre Navarra, citeva inregistrari exceptionale, ramase pina astazi de referinta. Intre ele, readuse la lumina de setul Early Recordings sint piesele pentru vioara si violoncel de Bohuslav Martinu, Arthur Honegger si Zoltan Kodaly.
Setul include, firesc, doua discuri dedicate integral muzicii marilor compozitori cehi (Dvorak, Suk, Janacek, Smetana, Martinu si mai putin cunoscutul Jaroslav Jezek, 1906-1942, ucis de nazisti). Celelalte patru CD-uri includ Sonate pentru vioara si pian si Duo-uri ale mai tuturor autorilor de muzica de camera (in ordinea aparitiei lor pe discuri: Grieg, Schumann, Respighi, Brahms, Schubert, Debussy, Poulenc, Franck, Mozart). Cu timbrul sau cald, parca mereu nostalgic, Suk este acompaniat cu brio de pianisti de mare calitate din cercul sau muzical, cum au fost mai virstnicul Alfred Holecek, ce il acompaniase si pe Jan Kubelik, si partenerii din celebrul sau Trio, stralucitul Jan Panenka si apoi Josef Hala.
Spre deosebire de alte firme europene, Supraphon-ul se considera o casa de discuri europeana, egala rivalelor sale de pe piata internationala. Si nu poti sa nu observi si apreciezi livretul excelent, prezentat in limbile engleza, germana si franceza, textul ceh fiind pe ultimul loc. Daca iubiti vioara si muzica de camera nu ocoliti acest set cu totul remarcabil al casei Supraphon (SU 4075-2)!