I-am zis vecinului verde-n fata ca nu pot sa cred asa ceva. E ca si cum mi s-ar spune ca, daca sint cuminte in urmatoarele trei zile, o sa primesc cadou o croaziera pe Nil. Unele lucruri pur si simplu nu sint facute ca sa fie crezute (chiar daca, pina la urma, ele se dovedesc a fi adevarate). Asadar, de Craciun vreau sa dau click pe un “buy tickets” la un concert Tom Waits din orice oras din Europa. Pentru ca nimeni nu stie sa povesteasca frumusetile si nefrumusetile vietii noastre mai devastator decit o face el. Mai e doar o luna pina la Craciun, asa ca incerc sa-l conving prin unde electromagnetice, hipnoza si ceai de stranutat ca trebuie neaparat sa plece in turneu.
Ii urmaresc toate interviurile despre Bad As Me, albumul pe care l-a lansat in octombrie, si ma opresc la fraze pe care le citesc cu voce tare de doua-trei ori, incercind sa intru in legatura directa cu mintea lui Tom. Ii spun in gind: “Tom, stii ce bine s-ar potrivi asta in Enticlopedie” si citesc “Sint adevaruri care ies la iveala din ceva ce pare a fi doar un joc de cuvinte. Asta mi se pare mie absolut uimitor cind vine vorba de semnificatiile lucrurilor: se desurubeaza si-apar din cuvintele cele mai banale”. Sau indicatiile pe care le da muzicienilor cu care inregistreaza: “Vreau sa cinti ca si cum ai avea 7 ani si-ai da primul tau recital. Vreau sa cinti ca si cum maica-ta ar fi in camera. Vreau sa cinti ca si cum ai fi la mile departare de casa si ti-ai legana picioarele in spatele unei remorci. Sau cinta ca si cum ti-ar fi luat foc parul. Cinta ca si cum n-ai avea pantaloni pe tine”. Cinta cum vrei tu, Tom, dar pleaca odata in turneu, nu mai am rabdare!