Datorita interesului generat de acest sfirsit de fenomen pop-cultural, in numai o saptamina, ultimul film din saga Harry Potter a avut incasari atit de mari incit intreaga serie a depasit (cu peste 7 miliarde bagate in pusculita), intr-un top al celor mai de succes francize cinematografice, saga Razboiul stelelor.
Cu o asemenea cifra de afaceri, sint lesne de imaginat jalea si doliul ce au domnit in birourile studiourilor Warner Bros. Numai succesul acestei serii a asezat Warner pe un loc fruntas in topul stapinilor Hollywood-ului, ferindu-l de tulburarile financiare prin care au trecut in ultimii ani concurentii.
Baletul cifrelor magice
Saga Harry Potter a generat venituri uriase inca din 1997, de la primul roman din serie. In 2007, revista “Advertising Age” estima valoarea intregului brand Harry Potter la 15 miliarde de dolari produsi din vinzarea de carti, filme, vinzari si inchirieri de DVD-uri, drepturi de difuzare TV, de diverse produse derivate, din advertising, discuri si parcuri tematice.
Anul acesta, “Wall Street Journal” estimeaza ca Warner Bros a scos in total peste 20 de miliarde de dolari din masina de bani Harry Potter. De aceea, in ultima vreme, reprezentantii studioului au facut planuri pentru a mentine afacerea Potter in viata.
Cum? In principal, prin investitii in afacerile online cu produsele Harry Potter, in jocuri video si prin extinderea parcurilor tematice (un soi de Disneyland-uri Harry Potter) in intreaga lume.
Cu toate acestea, spun analistii, in absenta unor elemente noi, brandul Potter ar putea deveni stagnant. Un nou film este exclus cita vreme doamna Rowling refuza sa mai scrie un alt roman si, de aceea, Warner Bros trebuie sa se limiteze, deocamdata, la a utiliza ceea ce a fost publicat pina acum, sa transforme studioul londonez unde a fost turnat filmul in destinatie turistica si sa mai scoata bani din noul proiect online legat de lumea lui Harry Potter, “Pottermore”.
Pretendentii la coroana
Inca dinainte ca Harry Potter sa ajunga la final, marile studiouri au cautat potentiali mostenitori ai tronului celei mai profitabile francize. Cum succesul scrierilor lui J.K. Rowling a generat o adevarata industrie de carti pentru cei tineri, pretendentii nu au fost putini.
Saga Amurg (2005-2011) – Este fara doar si poate singurul “fenomen” comparabil cu Potter din ultmii ani. Inferior ca succes, in ciuda parerii fanilor, cartile lui Stephanie Meyer si filmele realizate pe baza lor au sucit milioane de minti de adolescenti si au generat profituri consistente. Si aceasta saga cu vampiri isi termina parcursul pe marile ecrane in acest an. De fraieri au picat cei de la studiourile Paramount care, dupa ce au lansat primul film, au abandonat seria (cartile nu devenisera inca un fenomen), aceasta fiind preluata de Summit Entertainment.
Busola de aur (2007) – Adaptarea primului roman al trilogiei His Dark Materials de Phillip Pullman. Cu un continut controversat din cauza ideilor antireligioase ale autorului, dar original, romanele au avut parte de un succes consistent in intreaga lume. Filmul Busola de Aur nu a convins insa pe nimeni in ciuda productiei de calitate si a unor mari nume pe generic (Nicole Kidman, Daniel Craig, Eva Green etc.), asa incit urmatoarele doua carti nu vor fi ecranizate prea curind.
Percy Jackson si Olimpienii (2010) – Combinatia dintre Harry Potter si Legendele Olimpului a fost adusa pe ecrane de Chris Columbus, regizorul primului Harry Potter, cu mai putin succes insa. Dar fiindca filmul a avut un succes moderat, si urmatorul roman din seria scrisa de Rick Riordan, The Sea of Monsters, va vedea lumina ecranelor anul viitor.
Numarul patru (2011) – Scrisa de doi americani sub numele comun de Pittacus Lore, cartea I Am Number Four – un soi de Harry Potter combinat cu E.T. – este prima dintr-o serie de sase si a stat sapte saptamini pe lista de bestseller-uri din “The New York Times”. Filmul, coprodus de Touchstone si Dreamworks si lansat in februarie, n-a avut un succes extraordinar si nu a impresionat criticii. Deocamdata nici nu s-a pomenit cuvintul “continuare”.
Ce urmeaza: gladiatorii viitorului, labirinturi cu monstri
In ultima vreme se pomeneste tot mai mult numele lui Suzanne Collins, autoare americana de scenarii TV si romane pentru adolescenti publicate din 2008 incoace la Editura Scholastic (da, cei cu Harry Potter). Actiunea din Jocurile foamei, primul volum al unei trilogii care s-a vindut in 1,5 milioane de exemplare, se petrece intr-un viitor in care adolescentii se infrunta pina la moarte in jocuri televizate, subiect clar inspirat atit de filmul Rollerball, cit si de manga si filmul Battle Royale. Trilogia a fost tradusa in 36 de limbi si a atras atentia studiourilor Lionsgate care o adapteaza intr-un film regizat de Gary Ross (Pleasantville), cu premiera in martie 2012.
O alta saga distopica pentru adolescenti a atras atentia Hollywood-ului: The Maze Runners de James Dashner, primul dintr-o serie vinduta drept o combinatie de Lost si Labirintul lui Pan.
Pina la descoperirea unei noi francize de aur, cei de la Warner Bros si de la celelalte mari studiouri se vad siliti sa inmulteasca pe marile ecrane numarul filmelor de succes fiindca, asa cum spune un sef al studioului, “este nevoie de doua blockbustere obisnuite pentru a inlocui un singur Harry Potter”.