Scurta nota: la origine, „blockbuster“ era termenul utilizat pentru bombele din al Doilea Razboi Mondial capabile sa faca praf o intreaga strada. Un inteles numai bun pentru filmele care, din anii ’70 incoace, fac vara de vara praf orice clasament de incasari. Dar de la un blockbuster la altul ce s-a intimplat cu rechinul urias?
Ei bine, dupa ce Falci golea la propriu plajele americane (pe bune!), bietul rechin alb devenea, fara voia sa, vedeta unei serii din ce in ce mai proaste cu Falci 2, 3, 4 etc. S-a incercat si un Falci 3D, dar franciza nu a putut fi salvata de ridicol. Intre timp, stafeta trecea la alti monstri, fara succesul garantat de Spielberg, iar Marele Alb era consemnat in documentarele Discovery.
Probabil ultimul film interesant cu rechini ucigasi a fost Deep Blue Sea din 1999 si asta fiindca regizorul Renny Harlin a avut perversitatea de a-si induce publicul in eroare, sacrificind – in moduri cit mai explicit de crude si de singeroase – taman acele personaje despre care toata lumea era convinsa ca vor scapa. Desi considerat de multi „neinteresant si lipsit de inteligenta“, Deep Blue Sea/Adincurile (se gaseste la noi in varianta Blu-ray) este exact ceea ce promite sa fie: un film cu rechini uriasi care maninca oameni si, Doamne!, cit de bine se achita de aceasta sarcina! Si e mult mai simpatic intr-un mod absolut popcorn decit spun criticii si, de aceea, e bine de stiut ca a scos mai multi bani decit Predator si Alien: Ressurection, plus ca ii are in distributie pe Samuel L. Jackson, Stellan Skarsgard si pe simpaticul LL Cool J.
Excese 3D
Odata cu noua venire a 3D-ului, interesul producatorilor de „popcorn“ s-a indreptat si spre filmele cu monstri marini, numai bune de exploatat in noua realitate imersiva a multiplexurilor. Pentru asta, au scos de la naftalina un mic monstru feroce, Piranha, deja erou a doua filme demne de uitare realizate la sfirsitul anilor ‘70.
Noul Piranha a fost gindit ca o comedie horror cu toate ingredientele unui film destinat celor mai fanatici amatori de astfel de productii si, din acest punct de vedere, este realmente o reusita. Trebuie sa iti lasi doar inteligenta la vestiar.
Piranha 3D are tot ce trebuie pentru a fi un film de vara reusit. Subiectul (dintr-odata, un stol de piranhasi din Pleistocen invadeaza un lac si o plaja americana plina de tineri americani) este un simplu pretext pentru o serie de voioase scene de macel, culminind cu o orgie de carnaj, cu nuditate (exista o secventa de balet lesbian aproape explicit intre playmate-ul Kelly Brook si pornostarul Riley Steele care da probabil excelent pe ecran urias si in 3D) plus excese de prost gust rar intilnite in productiile americane (un penis retezat care pluteste in prim-plan). Nu mai spun ca exista si o groaza de actori foarte cunoscuti (Richard Dreyfuss, Elisabeth Shue, Christopher Lloyd, Eli Roth, Jerry O’Connell, Ving Rhames) care se distreaza de minune participind la aceasta farsa excesiva. Efectul final este garantat si, sint convins, nici unul dintre spectatorii care au platit biletul pentru o doza masiva de senzatii tari nu a cerut banii inapoi!
Un an mai tirziu, Shark Night/Noaptea rechinilor 3D incerca sa vina cu aceeasi formula, cu amendamentul ca, de aceasta data, tinerii americani in chestiune, aflati in vacanta pe o insula, sint decimati de rechini ucigasi. Marea prostie a realizatorilor a fost sa renunte la toate excesele lui Piranha notate mai sus. Castrat de aceste ingrediente, Noaptea rechinilor, cu tot 3D-ul, s-a dovedit la fel de interesant ca un documentar Sahiafilm despre migratia scrumbiilor si la fel de valoros ca o cutie expirata de sardine. Interesant de vazut cine ar da bani pe un Blu-ray cu acest film.
Dar daca vorbim de achizitionarea unor filme cu monstri marini, atunci optiunea perfecta este, fara doar si poate, Falci – editia aniversara pe doua discuri (costa numai vreo 40 de lei) care contine, pe linga filmul propriu-zis, suficient material suplimentar care sa va conduca in adincurile acestui prim blockbuster din istorie.
Rocky cu roboti
Unul dintre cele mai noi titluri aparute pe DVD este Real Steel/Pumni de otel, unul dintre filmele cu roboti de anul trecut care nu a fost Transformers. De fapt, Pumni de otel este descris cel mai bine de intertitlul de mai sus, fiind o poveste demna de cel mai vintage Asimov (e bazat pe o povestire de Richard Matheson), despre un tata cam iresponsabil care isi repara relatia cu fiul instrainat cistigind impreuna o competitie de box, intr-un viitor foarte apropiat in care acest sport este practicat exclusiv de roboti. Nu e o gaura in cer, sigur nu o capodopera de la talia lui A.I., dar e bine facut, are personaje si cu caractere digitale, o doza suficienta de bune sentimente (cit sa crezi ca esti acasa la Spielberg) si, pina la urma, esti placut surprins. Plus ca ai rara ocazie sa-l vezi pe Hugh Jackman intr-un film SF in care sa nu imparta pumni. O oaza de liniste intr-un peisaj de multiplex dominat de roboti pusi pe distrus lumea.