S-ar putea insirui, iar lucrul asta s-a facut deja, zeci de motive. Din punct de vedere politic, s-ar putea vorbi despre faptul ca multe institutii de presa afiseaza un partizanat greu de suportat (chiar inacceptabil atunci cind e in favoarea Puterii, indiferent care e aceasta). Ar fi, apoi, de discutat despre autosabotajul profesional pe care-l practica multi pseudojurnalisti, coborind in gunoaie, inclusiv in cele morale, pentru a-si asigura vizibilitatea. Si, evident, exista si situatia obiectiva privitoare la „concurenta“ brusca si, uneori, serioasa cu care a venit Internetul, prin site-uri, bloguri sau retele de socializare, care se constituie nu doar intr-o sursa de informare alternativa, ci chiar exclusiva pentru tot mai multi oameni.
La acest ultim aspect am de gind sa ma refer. Insa nu scriind despre influenta Internetului asupra presei in general, ci asupra celei romanesti. In particular. Pentru ca un lucru despre care nu se vorbeste des e faptul ca presa insasi s-a schimbat radical in ultimul deceniu prin aparitia forumurilor ziarelor. Sub fiecare articol apar sute de „semnaturi“, in majoritate anonime, care rareori comenteaza continutul textelor si, in cele mai multe cazuri, poarta o rafuiala dezgustatoare, cu atacuri dure, cu un limbaj suburban (pe care „banarea“ automata a unor cuvinte nu-l rezolva in nici un fel, caci solutii pentru a scrie acele cuvinte spre a fi perfect recognoscibile sint cu duiumul).
Ziaristii sustin ca nu e problema lor, fiecare e liber sa se exprime. Mai mult, asa cum in cazul televiziunii a devenit loc comun tembela fraza: „Nu-ti place, schimba canalul“, in ceea ce priveste presa scrisa, ti se va spune senin: „Te obliga cineva sa citesti forumurile?“. Nu, nu esti obligat. Numai ca aici e schimbarea fundamentala de care aminteam mai sus: ceea ce nu par a lua in seama oamenii de presa e faptul ca, in prezent, datorita mediului online, presa se vinde la pachet cu forumurile, cu comentariile cititorilor. Nu esti obligat, dar asa cum inainte citeai articolele din ziar care te interesau direct, trecind apoi la altele, care pur si simplu iti atrageau atentia prin vreun titlu, vreo informatie, nici acum n-ai cum sa-ti opresti privirea sa alunece in josul paginii, pentru a vedea ce se comenteaza la subsolul textului. Ca sa nu mai pomenesc faptul ca unii citesc in primul rind comentariile, trecind indiferenti peste articol.
Pentru ca spatiul nu-mi permite o discutie la nivelul la care o simt necesara, ma opresc la exemplul care m-a motivat sa scriu acest text. Anume faptul ca, ori de cite ori citesc un articol despre Holocaust, forumul aferent se umple de abjectii la adresa evreilor. Tot felul de descreierati isi striga o ura stupida, careia ei insisi nu-i gasesc explicatii decit prin apelul la diverse teorii ale conspiratiei care pe oamenii cu o minima ratiune nu-i pot face decit, eventual, sa zimbeasca amar. Anonimii de pe forumuri, nu doar agramati, nu doar grobieni, dar realmente atinsi psihic de aceasta „problema“, citeaza intens din asemenea diverse texte care circula pe net si se simt perfect indreptatiti in aceasta ura. Problema e a lor, s-ar spune.
Nu e deloc asa. Revin: presa se vinde la pachet cu comentariile. Iar cind comentariile ating zone precum cele de mai sus, nu mai e vorba despre libertatea de exprimare. Caci gasesti incitare la ura etnica, ba chiar incitare la crime impotriva umanitatii. Nu e o exagerare, cititi si va veti convinge. Si-atunci, mi-e greu sa nu ma intreb: oare angajarea unui moderator real, care sa curete forumul de asemenea abjectii, nu e o chestiune care s-ar impune, nu e obligatorie pentru orice ziar? Caci, nu ma sfiesc s-o repet, mai nou presa se vinde la pachet cu comentariile aferente. Iar asemenea ticalosii permise in numele libertatii de exprimare nu incalca doar morala, ci si legea.
Inchei revenind la punctul de pornire al acestui text: decredibilizarea presei, in particular a celei romanesti. Si-o sa va invit sa intrati de curiozitate pe forumurile unor mari ziare straine. Veti observa, surprinsi, ca mai toti cei ale caror comentarii sint afisate au un ton decent, analitic, vin cu intrebari pertinente, provoaca discutii interesante. Ce se intimpla la noi? Sintem mai democrati decit strainii, neefectuind nici un soi de asa-zisa „cenzura“? Sau, pur si simplu, de dragul de a ne vedea „comentati“ mai mult decit concurenta, facem un pact nescris fie si cu comentatori precum cei dati mai sus ca exemplu? Iar daca raspunsul la intrebarea asta e afirmativ, oare nu cumva ne vindem nu doar ziarele, dar si pe noi insine la pachet cu ei?