L-am fi crezut nemuritor – intr-atit opera sa, prin calitatile si intelesurile ei nepamintene, ne pare venita din alta galaxie, din alt univers, dintr-o realitate superioara noua. Viziuni din lumea pe care Moebius o explora pentru noi, pamintenii, sau poate mesaje pe care inca nu le-am descifrat.
Moebius, sau cel pe care il cunosteam sub acest nume, nu a fost nemuritor, s-ar zice. Aparenta sa trupeasca, sub care se deghizase pentru a se plimba printre noi, si-a atins termenul de expirare la sfirsitul saptaminii trecute fiindca organismele pamintene sint INCA imperfecte. Trupul lui a functionat doar 73 de ani. Sau poate ca misiunea agentului Moebius pe Pamint s-a incheiat, iar el s-a putut intoarce, in sfirsit, acasa, dincolo de portile perceptiei.
Probabil ca putini sint aceia, in afara de familie si de prietenii intimi, care au stiut ca Moebius a fost, de fapt, un extraterestru. Sint multi cei care au banuit asta, de-a lungul unei cariere de jumatate de secol, citindu-i albumele de banda desenata sau lasindu-se scufundati in realitatile fantastice reprezentate in sutele si miile de imagini pe care le-a desenat.
Ceva s-a intimplat in drumul spre Vest
Poate ca si tinarul Jean Henri Gaston Giraud, cel care s-a nascut pe 8 mai 1938 si in al carui corp avea sa se intrupeze entitatea Moebius, nu si-a inteles decit mai tirziu natura nepaminteana. Un pusti pasionat de desen si de aventuri cu cowboy si indieni, dar si de cele science-fiction. Poate ca a inceput sa vada dincolo de realitate abia la sfirsitul adolescentei cind a cunoscut desertul mexican, cu solitudinea si vocile lui, si cind a experimentat pentru prima oara calitatile dezrobitoare ale anumitor plante si ciuperci locale. Sint experiente pe care le-a evocat intotdeauna, ferindu-se sa ne spuna ce a vazut, cu adevarat, “dincolo”.
Oricum ar fi, tinarul Jean a venit schimbat din Mexic. Desi a “functionat” normal pentru un tinar pasionat si talentat care incearca sa devina desenator de BD in Franta de la inceputul anilor ‘60. A intrat chiar in redactia revistei “Pilote” si a ajuns sa isi deseneze si western-ul – cea mai fabuloasa serie cu cowboy si indieni realizata vreodata, seria Blueberry, care a facut ca zeci de milioane de pusti de toate virstele sa viseze visele Vestului Salbatic. O serie pe care Jean Giraud, devenit Moebius, avea sa o preia si ca poveste, nu numai ca desenator, dupa disparitia scenaristului Jean-Michel Charlier.
Cowboy si extraterestri
Blueberry este un western realist, dar in canioanele din Vest se ascunde si altceva – ne-a zis Moebius mai tirziu. De aceea, adaptarea cinematografica realizata de Jan Kounen, din 2004, a transformat cowboy-ii si indienii intr-o infruntare samanica in care gloantele au fost inlocuite de ayahuasca sau alte asemenea chei spre alte perceptii. Moebius aprobase aceasta adaptare, noi ceilalti nu prea am inteles, la vremea respectiva, ideea acestei “experiente secrete”.
Dar am putut vedea cum, la doar citiva pasi pe drumul spre vest, cam de la al treilea album cu Blueberry, ceva s-a petrecut cu Jean Giraud. In interiorul lui s-a produs o neasteptata metamorfoza, o transmutatie alchimica a tinarului autor de BD, cu o mina inca ezitanta si neexperimentata, devenit parca peste noapte un artist in toata puterea cuvintului, in conexiune directa cu o intelegere superioara a artei, a realitatii si cu un nivel “tehnic” la care doar putini sint alesi sa ajunga. Este momentul in care in interiorul lui Jean Giraud se naste Moebius.
O dualitate artistica ce incepe sa functioneze de la sfirsitul anilor ‘60, in sectoare clar definite – Gir face Blueberry, Moebius viseaza science-fiction si suprarealism – care se vor sfirsi prin a se contopi, pentru ca “cele doua fete sa devina doar una”. Doctor Gir si mister Moebius, Janus al benzii desenate si al imaginarului. Cu un picior ancorat in realitatea lui Blueberry, Moebius incepe sa exploreze galaxiile si universurile interioare. Face o alianta cu alti doi maniaci ai fantasticului, desenatorul Phillipe Druillet si scenaristul Jean-Pierre Dionnet, si fondeaza legendara revista “Metal Hurlant”, realizeaza prima banda desenata suprarealista si lipsita complet de text, Arzach, si creeaza pe banda rulanta seria Garajul Ermetic.
Reteta transformarii in unicorn
Se combina apoi cu alt lunatic, Alessandro Jodorowsky, pentru a pune la cale o uluitoare adaptare pentru cinema a monumentalei Biblii SF Dune, a lui Frank Herbert. Un proiect destinat unui esec legendar din explozia caruia avea sa se nasca (pe linga Alien si cariera lui Ridley Scott – ceea ce este o alta poveste fantastica) o capodopera a BD-ului science-fiction, seria Incal, desenata de Moebius pe scenariile lui Jodorowsky.
“Cind lucrez sub identitatea Moebius totul porneste printr-un soi de jet necontrolat al imaginatiei pe care trebuie sa il ajung din urma si sa il stapinesc. Este pentru mine singurul fel prin care pot sa realizez o transformare. Trebuie sa ma deconectez de mine insumi, sa intru intr-un fel de transa”, a incercat odata sa traduca Jean Giraud uluitoarea lui dualitate.
Iar activitatea lui Gir/Moebius nu face decit sa se intensifice: Venise Celeste, Starwatcher, seria Gradinile Aedenei, mii si milioane de ilustratii si tablouri fantastice, cu mici excursii inapoi in Blueberry, un western care incepe sa semene tot mai mult cu cealalta fata a lui Janus. Moebius devine superstar pentru toti visatorii planetei, din SUA pina in Japonia, influentind generatii de desenatori si cineasti.
Una dintre putinele tari unde nu este cunoscut e si Romania, unde BD-ul ramine inca o himera rezervata visatorilor – fiindca exista minuni pe care nici macar zeii extraterestri nu le pot infaptui. La noi, invataturile lui Moebius sint rezervate doar unui mic grup de initiati, ascunsi in catacombele realitatii tabloide.
Dincolo insa, Moebius a dat un brinci inainte filmului fantastic. George Lucas si Steven Spielberg ii urmaresc cu atentie albumele, Ridley Scott recunoaste ca “la inceput a fost Moebius”. Participa la design-ul unor productii legendare, japonezii sint gata sa il adopte (influenta sa asupra autorilor de manga este enorma) si se imprieteneste la catarama cu alt visator de talie planetara, japonezul Hayao Myiazaki – impreuna realizeaza o expozitie de desene pentru a arata cum s-au influentat reciproc: Myiazaki recunoaste ca a creat Nausicaa “sub influenta lui Moebius”, Moebius isi boteaza una dintre fiice Nausicaa. Si schimba lumea, subtil, dar sigur: caci felul in care vede el viitorul este preluat de cineasti precum Ridley Scott (ce recunoaste ca punctul de pornire al lui Blade Runner este BD-ul The Long Afternoon de Moebius si Dan O’Bannon), care il proiecteaza apoi, prin ochiul magic al cinema-ului, influentind, la rindul lui, arhitecti, designeri etc.
Intoarcerea pe Aedena
In viata particulara, Moebius a fost un personaj la fel de iesit din comun: extrovertit si misterios in acelasi timp. Simpatic, usor lunatic, plin pina la explozie de idei si de umor, discret si gata permanent sa nu isi ia legenda in serios. “Oamenii pun totdeauna o doza de romantism in actul creatiei, dar de fapt totul este extrem de ordinar”, declara Jean Giraud cu prilejul uriasei expozitii “Transe-forme” care i-a fost dedicata in 2010. De asemenea, Moebius s-a lasat permanent atras de explorari in alte universuri: de la un discipol al lui Carlos Castaneda in tinerete, la asocierea, in anii ‘80, cu grupul mistic (unii ar spune secta) Izo Zen. Explorari care furnizau combustibil pentru formidabila lui imaginatie…
Plecarea lui Jean “Moebius” Giraud a aruncat, pe 10 martie, intreaga Franta in soc, iar reverberatiile impactului s-au transmis apoi la nivelul intregii planete.
Omagiile publicului, dar si ale intregii lumi a culturii si chiar a politicii continua sa curga pe site-urile marilor ziare, alaturi de cele mai importante stiri ale zilei, intr-o serie deschisa de insusi ministrul Culturii, Frederic Mitterand: “Odata cu moartea lui Jean Giraud, am pierdut doi mari artisti. Prin stralucirea lui, el a transformat banda desenata in cea de a noua arta”. Iar directorul Festivalului de la Angouleme adauga: “Imi masor bine cuvintele: Moebius va ramine in istoria artei, alaturi de Durer si Ingres”. Pina si candidatul la presedintie Francois Hollande a tinut sa isi exprime tristetea: “Dupa Giraud, ochiul vede altfel lumea”.
Unul dintre putinii care stiu ca Moebius s-a intors, de fapt, pe nava-mama, este un alt controversat explorator al sufletului, brazilianul Paulo Coelho, pentru care Giraud a ilustrat Alchimistul. Coelho scrie pe blogul sau: “Marele Moebius a murit azi, marele Moebius inca traieste. Trupul tau nu mai este, dar munca ta e mai vie ca niciodata”.
Cu atit mai mult cu cit Giraud/Moebius face acum parte din visul stelar pe care toata viata l-a descifrat pentru noi. Un vis pe care l-a parasit exact cind incepuse o noua trilogie, Arzach L’Arpenteur, in care celebrul lui personaj capata o voce si o origine.
Si daca veti privi atenti cerul, il veti vedea pe Jean Giraud, calare pe pterodactilul sau alb, disparind in asfintit, in ultima sa calatorie spre Aedena.
Moebius la cinema
Poate ca nu e o coincidenta faptul ca Moebius s-a stins la numai o saptamina dupa incetarea din viata a altui desenator a carui influenta asupra filmului a fost esentiala, americanul Ralph McQuarrie, cel care ilustrase pentru prima oara imaginile din Star Wars.
Mai ales in SUA, Moebius este cunoscut prin participarea sa la citeva proiecte cinematografice cult si prin influenta uriasa asupra celor care lucreaza in industria cinema-ului fantastic. Desi el, spre deosebire de confratele Enki Bilal, nu a regizat niciodata un film, considerind ca BD-ul si arta plastica cer prea multa atentie.
Dupa legendarul esec al proiectului Dune al lui Jodorowsky, Moebius a fost adus de Ridley Scott pe santierul lui Alien unde, din lipsa de timp, a stat numai cit sa deseneze costumele. A creat apoi, alaturi de Syd Mead, universul digital din revolutionarul Tron (1982), diafanele creaturi extraterestre din Abisul (1989), parte din universurile vizuale din fantasy-ul Willow (1987) si Al 5-lea Element.
In Franta, a lucrat indeaproape cu Rene Laloux (scenariu, poveste si design) pentru Stapinii timpului si a fost designer conceptual al adaptarii japoneze a capodoperei BD Little Nemo.
Putina lume stie insa ca Moebius a fost adoptat de chinezi care, in 2005, au realizat pe baza unei povestiri ale sale (si a universului sau vizual) Thru the Moebius Strip, un lungmetraj animat pe calculator, povestea unui pusti care isi cauta tatal pe o planeta a unor giganti albastri.
De asemenea, scurta sa banda desenata Cauchemar Blanc a fost realizata ca scurtmetraj de Matthieu Kassowitz in 1991, iar in 2004 Jan Kounen realiza Blueberry: Experienta secreta, western metafizic in care combina Jean Giraud si Moebius intr-o surprinzatoare transa samanica.
“Oamenii spun ca le-am schimbat viata”, isi exprima Jean Giraud mirarea intr-un interviu acordat recent ziarului “Los Angeles Times”. “«Mi-ai schimbat viata!», «Opera ta m-a facut sa devin artist!» O, ma bucura sa aud asa ceva. Dar, in acelasi timp, folosesc un soi de matura interna pentru a ma curata de ceea ce aud. E periculos sa ajungi sa crezi in asa ceva. Cineva a scris «Moebius este un artist legendar». Am pus asta intr-o rama, pe perete, si mi-am zis: «Na, sint o legenda! M-am transformat in unicorn!»“
“Un vechi vis de-al meu este sa fac un film science-fiction. Ma gindesc la el de multa vreme, de dinainte de actualul val de filme de gen. Fara indoiala, TU ai fi colaboratorul perfect pentru asa ceva. Cu toate acestea, nu iti voi propune niciodata sa colaboram fiindca tu esti complet, puterea ta vizionara este formidabila. Mie ce mi-ar mai ramine sa fac? De aceea, draga Moebius, iti spun: continua sa desenezi fabulos, pentru bucuria noastra, a tuturor!” – Frederico Fellini
Lecturi esentiale
Blueberry (1963)
O imensa saga realizata pe scenariile lui Jean-Michel Charlier pina in 1989, apoi de Moebius singur, aventurile lui Mike Blueberry, un atipic erou de western (28 de albume plus 23 de albume de prequel-uri si sequel-uri realizate de Moebius si alti autori).
Arzach (1975)
Opera esentiala, primul BD realizat in intregime fara text despre calatoriile imaginare ale unui aventurier stoic si taciturn care calareste un pterodactil alb. Adaptat ca film de animatie, Arzach Rhapsody, in 2003.
Garajul ermetic (1976-1980)
Maiorul Grubert lupta cu mai multe entitati care vor sa invadeze universurile de buzunar create in interiorul unui asteroid. Un BD celebru prin plotul sau non-linear, realizat de Moebius in episoade de cite doua pagini, fara un plan precis.
Incal (1981-1989)
Capodopera a benzii desenate SF, un mariaj reusit de space-opera si esoterism, realizat in colaborare cu Alessandro Jodorowsky si bazat in mare parte pe ideile proiectului Dune. Punct de plecare a unui univers BD imens dezvoltat apoi de Jodorowsky in mai multe serii (Avant/Apres L’Incal, Metabaronii, Tehnoperes).
Gradinile Aedenei (1983-2001)
O serie de sase albume care reprezinta, poate, magnum opus-ul lui Moebius, aventurile alegorice ale cuplului Stel si Atan pe planeta Aedena, saga influentata de ideile mistice ale lui Jean-Paul Appel Guery si teoriile lui Guy-Claude Burger.