Subsemnata se vede nevoita sa recunoasca faptul ca a acceptat sa faca parte din Juriul Criticii (alaturi de Magda Mihailescu si Mihai Chirilov) mai ales pentru filmele din selectie – si nu doar cele din competitie, ci in special Shame, la care dorea sa aiba locul asigurat profitind de faptul ca e in juriu. (Unde mai pui ca modalitatea cea mai sigura de a vedea toate filmele dintr-un festival e sa fii in juriu.) Dincolo de conotatia lui mondena, Shame a fost ocazia aproape istorica de a vedea sala cinematografului Studio atit de plina incit s-au luat si fotoliile din holul din spate al cinematografului (asa-numita Sala de marmura) si s-au asezat pe linga zid. La fel s-a intimplat la Izvorul femeilor/La source des femmes, filmul lui Radu Mihaileanu care a deschis festivalul. Desi se stia ca filmul intra in cinematografe pe 30 martie, oamenii au venit sa-l vada pentru ca era prezent si regizorul. Lansat anul trecut la Venetia, Shame nu va ajunge in salile din Romania, la fel nici There Must Be the Place, in regia lui Paolo Sorrentino, care a inchis oficial festivalul, fiind proiectat dupa gala de inchidere.
Un alt moment fierbinte a fost proiectia unica pe tara cu filmul lui Martin Scorsese, Hugo, care a avut loc la un mall din oras (ar fi trebuit pe stadion, ca sa intre cit mai multi). Adaugati la cele de mai sus prezenta lui Jan Harlan, cumnatul lui Stanley Kubrick si producatorul executiv al memorabilelor filme ale acestuia, Barry Lyndon, The Shining, Full Metal Jacket si Eyes Wide Shut, care a fost presedintele juriului Festivalului B-Est, prezentind la Bucuresti Barry Lyndon si Portocala mecanica in versiuni restaurate digital, precum si documentarul regizat de el, Stanley Kubrick: A Life in Pictures. Din juriu au mai facut parte: Karin Hoffinger (directorul Departamentului de Relatii Internationale al Festivalului de la Berlin), Fernanda Da Silva (directorul Festivalului Festroia din Portugalia), cineastul maghiar Ferenc Moldovanyi si criticul olandez de film Boyd Van Hoeij.
Nici filmele din competitie nu participa pe gratis
Directorul B-Est, Dana Dimitriu-Chelba, s-a ambitionat sa continue un festival care debutase cu stingacie acum opt ani, iar cooptarea lui Andrei Cretulescu drept director artistic a dus la cresterea calitatii selectiei. S-au gasit si banii cu care filmele alese de acesta sa fie aduse la Bucuresti – va vine sa credeti sau nu, nici filmele din competitie nu participa pe gratis. Rezultatul a fost o competitie valoroasa (statutar, ea e consacrata filmelor de debut si al doilea film), cu filme asemanatoare ca tematica si tradind preferinta selectionerului pentru un cinema provocator, deranjant, care-si testeaza permanent spectatorul. Snowtown de Justin Kurzel a fost un test de anduranta din cauza violentei anumitor secvente – el fiind inspirat din cazul real al unui criminal in serie din Australia, dar altfel un film solid, care iti intra neplacut sub piele. Presumé coupable de Vincent Garencq se inspira si el din realitate, dar violenta fizica e inlocuita de inepuizabila ironie kafkiana care face ca eroul interpretat de Philippe Torreton sa se lupte sisific cu justitia franceza care il face sa ispaseasca ani de zile si sa-si rateze viata pentru o vina care nu e a lui. (Filmul e un fel de Crulic cu happy end.) Sette opere di misericordia de Gianluca si Massimiliano de Serio (coprodus din partea romana de Elefant Film) e o ilustrare moderna (din pacate, inconsistenta) a celor sapte fapte de milostenie din Biblie prin intermediul unui italian pe moarte (impresionantul Roberto Herlitzka) si a unei imigrante romance plina de pacate (Olimpia Melinte). Sleeping Beauty, debutul Juliei Leigh, e o meditatie ingrijita estetic si mai putin sustinuta dramaturgic despre tinerete, pe cind Toata lumea din familia noastra de Radu Jude pune sub lupa zbaterile isterice ale familiei moderne explodate. Martha Marcy May Marlene, debutul americanului Sean Durkin, e un thriller taios in care nu stii unde se termina realitatea si unde incepe paranoia, iar Submarine, debutul britanicului Richard Ayoade, singurul film mai luminos din competitie, era un bine lucrat exercitiu de stil combinat cu un bildungsroman tragi-comic.
Filmul care a luat si trofeul festivalului, si Premiul Criticii a fost insa Tyrannosaur, debutul regizoral fara drept de apel al actorului Paddy Considine. Cu un Peter Mullan amintind de My Name is Joe al lui Ken Loach, dar de o forta impresionanta, si o Olivia Colman putin cunoscuta pina acum, filmul reia povestea din premiatul scurtmetraj al lui Paddy Considine, Dog Altogether. Eroii lui Considine se misca intre mila si sila, intre greseala si rascumparare, intre apasatorul iad diurn si raiul indepartat al iubirii absolute cu o disperare atit de puternica incit aproape ca se transforma in contrariul ei (ca supa atit de fierbinte incit pare rece si viteversa). Nimeni nu e mai presus de greseala, ni se spune, dar povestea sisifica (din nou!) a eroilor care se lupta sa-si depaseasca conditia are un posibil happy end in faptul ca, pentru a se regasi, ei trebuie mai intii sa plateasca. In fine, despre Shame ce sa spun? Nu doar pentru ca m-am dus la el cu sacul (la cite auzisem), mi s-a parut declarativ si nu de putine ori kitsch (mai ales muzica), dar plin de disperare. Hiper-sexualul erou interpretat de unul dintre cei mai buni actori ai vremii, Michael Fassbender, care isi plimba singuratatea prin metroul newyorkez ca un vampir sau un serial killer, e imaginea reverberata in timp a soferului de taxi a lui Scorsese. Si el e un produs al vremii lui, dar isi hraneste schizoidia din cultura imaginii si impotenta din sexualizarea lumii din jur. Shame nu e la fel de vizual si de rotund ca Hunger, debutul in regie al artistului britanic Steve McQueen, dar e mult mai cuprinzator si mai ambitios ca tema.
Palmares B-Est
» Tyrannosaur de Paddy Considine – Trofeul festivalului si Premiul Criticii
» Toata lumea din familia noastra de Radu Jude – Premiul de regie si Premiul Publicului
» Presumé coupable de Vincent Garenq – Premiul de scenariu si Mentiune Speciala pentru interpretul Philippe Torreton
» Submarine de Richard Ayoade – Premiul de imagine
» Premii de Excelenta pentru contributia extraordinara adusa la dezvoltarea celei de-a sapte arte – Irina Petrescu si Jan Harlan
Galerie foto
