Fie si obtinind atit la alegeri, deja e un partid de care, oricit de nefrecventabil ar parea, cineva va trebui sa tina cont. Cineva-ul respectiv fiind “entitatea” care va obtine cel mai mare numar de voturi la alegerile parlamentare. Insa indiferenta cu care e privit de cei mai multi dintre votantii educati partidul lui Dan Diaconescu nu-si are totusi explicatia in acest procentaj din sondaje. I-am auzit pe multi exprimindu-si, nonsalant, siguranta ca PPDD-ul nici macar nu va trece pragul electoral. Si ma tot intreb pe ce se bazeaza cei care (isi) spun asta.
Sa lucram cu o presupozitie. Sa spunem ca sondajele exagereaza, ca sint tot felul de interese, iar pina acum acest partid caraghios, poate cel mai caraghios care a existat vreodata pe scena noastra politica, a strins numai zece procente din intentiile de vot. Si sa ne intrebam apoi cum le-a strins. Caci, in afara de OTV, mai nimeni nu a mediatizat formatiunea lui Dan Diaconescu. Si cind scriu “nimeni”, ma refer inclusiv la presa scrisa, nu doar la televiziuni. Daca pornim de-aici, lucrurile incep sa devina ceva mai interesante.
Si asta pentru ca, intr-o campanie electorala, mediatizarea devine mult mai pregnanta. Daca pina acum nu exista nici un soi de obligatie in mass media de a-l viri in ochii telespectatorilor sau ai cititorilor pe straniul Dan Diaconescu, odata cu perioadele de campanie acest lucru se va intimpla vrind-nevrind. Cu alte cuvinte, stringind zece procente din mai nimic, dintr-o nisa, partidul sefului otevist tocmai se pregateste de sarbatoare: insiruirea elucubratiilor cu mare potential de cucerire a mintilor nepregatite se va face de la alte mese si cu o mult mai larga acoperire.
Sigur ca localele nu-i vor aduce prea multe proprietarului de asa-zisa televiziune. La locale, lupta are alte reguli, e vorba de o acaparare a oamenilor care candideaza, nu atit a voturilor “prostimii”. Insa nici nu cred ca-si face mari iluzii in sensul asta. Cred ca Dan Diaconescu se va folosi din plin de campania electorala a localelor pentru a-si spori scorul de la parlamentare. Vocea sa, chiar asa rar auzita pe la alte televiziuni pina acum, deja a capatat anumite inflexiuni dure, nete, extreme, tocmai bune pentru a face sa tremure timpanele unora dintre cei care merg pe ideea: “Sa le mai dam si altora o sansa”.
Si-atunci, revin: de unde siguranta, pe care o simt in jurul meu, ca PPDD nu va stringe nici macar voturile suficiente pentru intrarea in Parlament? Oare pentru ca extremele nu o duc prea bine de citiva ani in Romania? Asta imi pare o pacaleala, caci esecurile PRM-ului lui Vadim nu ne spun nimic despre vreo brusca educare anti-extremista a electoratului, ci pur si simplu ne arata ca acest personaj politic n-a stiut sa mai adauge sare si piper pe discursul sau obosit si, iata, obositor. Asa incit la un moment dat sarea si piperul pareau sa treaca la Gigi Becali. Apoi, cind oamenii si-au dat seama ca pina si rostirea acestui nume ascundea o doza de ridicol, sarea si piperul au ramas pur si simplu pe masa. De ce n-ar fi pus mina pe ele Dan Diaconescu si al sau PPDD?
Sigur, n-am venit cu raspunsuri, ci mai mult cu intrebari. Insa majoritatea sint intrebari retorice. Caci, personal, ma tem deja ca spre toamna scenariile pe care ni le vom face de zor, dar mai ales cele pe care si le vor face politicienii, vor iesi din dualitatea de pina acum. O scurta privire aruncata catre Franta politica ne va face sa intelegem ca nici macar democratiile care au stat la baza democratiilor moderne nu se mai simt atit de confortabil, ajungind la mina unor partide neserioase, care mizeaza pe visceralitate, nu pe logica.
Intrebari, spuneam, nu raspunsuri. Intrebari, caci e mai bine sa te-ntrebi din vreme, decit sa afli niste raspunsuri cind nu mai poti face nimic pentru a le evita. Vin doua campanii electorale in care OTV-ul, chiar si pierzindu-si licenta, ne va intra in case de pe mai toate posturile. Ceea ce inseamna ca nici macar telecomanda nu ne va mai putea proteja, ca pina acum.