La inceput a fost Ordonanta
Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordonanta de Urgenta nr. 27/2012, prin care ICR trece de sub autoritatea presedintelui in subordinea Senatului, care, in termen de maximum 15 zile, numeste atit conducerea operativa a institutului, cit si membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativa a institutului va fi asigurata de un presedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepresedinti, numiti si revocati in/din functie de plenul Senatului, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepresedintilor va fi de patru ani, cu posibilitatea reinnoirii.
O zi mai tirziu, presedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, a sustinut in cadrul unei conferinte de presa ca soarta institutiei a fost pecetluita prin acest act normativ, dind ca exemplu functionarea CNSAS si CNA.
La eveniment au participat numerosi artisti si oameni de cultura care au colaborat cu ICR de-a lungul timpului, printre care s-au numarat Cristi Puiu, Andrei Serban, Alexandru si Ada Solomon, Grigore Lese, Dan Dediu, Mihai Mihalcea, Ada Milea, Voicu Radescu sau Cristina Modreanu.
“Parerea mea este ca aceasta ordonanta nu urmareste depolitizarea, ci contrariul – politizarea Institutului Cultural Roman”, a spus Patapievici, aratind ca mai sint institutii care functioneaza in acest fel, dind ca exemplu Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), in care alegerea membrilor se face dupa un algoritm politic, iar acestia voteaza ca atare, presedintele ICR mentionind ca a fost membru in CNSAS.
“Se va ajunge la aberatii in functionarea ICR, pentru ca elementele politice vor intra din Parlament in Institutul Cultural Roman”, a mai spus Patapievici.
“Parerea noastra este ca ne aflam in fata unei grave involutii institutionale. (…) Singura concluzie este ca ICR are soarta pecetluita si asta nu ii afecteaza pe cei trei membri ai conducerii, noi oricum plecam cind ni se termina cel de-al doilea mandat, in ianuarie 2013. (…) Nu este un discurs al conducerii, ci al culturii institutionale pe care am creat-o aici”, a adaugat Patapievici, subliniind ca se va pierde tot ceea ce a reusit echipa de la ICR sa faca in acesti ani.
“Trecerea ICR in subordinea Parlamentului este o decizie de democratizare a institutiei si are menirea de a se transforma intr-o structura mai transparenta. Folosirea fondurilor publice trebuie sa fie la adapost de orice suspiciune, or, printr-un mecanism transparent si democratic de control parlamentar acest lucru se poate indeplini”, a declarat purtatorul de cuvint al Guvernului, Andrei Zaharescu.
O motivatie demna de cascadorii risului
Textul introductiv al Ordonantei, prin care sint justificate modificarile aduse Legii ICR (356/2003), vorbeste, intr-un limbaj potrivit unor compuneri scolare, despre lupta impotriva globalizarii, “efecte profund negative ale unor stari de lucruri” si “apartenenta la natiunea romana”. Iata o selectie a celor mai “hazlii” formulari:
» “Avind in vedere necesitatea consolidarii si amplificarii, sub diferite forme, a relatiilor culturale cu comunitatile romanesti de peste hotare, in scopul pastrarii si perpetuarii identitatii nationale, deziderat de o importanta deosebita in contextul fenomenului de globalizare, inclusiv culturala (…)”;
» “luind in considerare faptul ca neadoptarea masurilor propuse prin prezenta ordonanta de urgenta va duce, pe de o parte, la prelungirea efectelor profund negative ale unor stari de lucruri care tind sa afecteze, cu titlu de permanenta, sentimentul de apartenenta la natiunea romana a celor stabiliti, vremelnic, in alte state”;
» “in considerarea faptului ca elementele prezentate vizeaza interesul public, astfel incit acestea constituie o situatie de urgenta si extraordinara a carei reglementare nu poate fi aminata”.
Apoi au curs protestele
Alianta pentru o Romanie Curata a postat vineri, 15 iunie, pe site-ul organizatiei, un protest fata de trecerea ICR sub autoritatea Senatului prin ordonanta de urgenta.
“Societatea civila, precum si organizatiile de monitorizare a democratiei au condamnat adesea practica neconstitutionala si nedemocratica a legislarii prin ordonante de urgenta. De aceea, protestam si de aceasta data fata de intentia declarata a Guvernului de a regla situatia Institutului Cultural Roman prin intermediul unei asemenea ordonante. In vreme ce monumente istorice precum Hala Matache se distrug zilnic fara nici o interventie, cum poate fi justificat caracterul de urgenta de la ICR?” , spun semnatarii protestului online.
In text se mai precizeaza ca Institutul Cultural Roman a fost supus unui control prelungit al Curtii de Conturi, astfel incit, “indiferent de criticile care se pot aduce acestei institutii sau unor persoane care o conduc, e limpede ca nu exista nici un motiv care sa justifice urgenta”. “Nu are loc nici un jaf al banului public sau vreo alta amenintare la adresa culturii din partea acestei institutii”, spun semnatarii.
“Printre semnatarii acestui apel exista unii care au criticat in decursul anilor ICR si conducerea sa actuala”, mai atrag atentia acestia.
Protestul a fost de la bun inceput semnat de scriitorul Norman Manea, cineastul Corneliu Porumboiu, Cristian Parvulescu (Asociatia Pro Democratia), Alina Mungiu Pippidi (Societatea Academica din Romania), scriitorul Vasile Ernu (Critic Atac), Cristina Guseth (Freedom House Romania), Razvan Bobulescu (Alma Mater), Roxana Wring (Asociatia Pro.Do.Mo), Stefan Vlaston (EDU CER), Cristian Ghinea (Centrul Roman de Politici Europene), Radu Nicosevici (Academia de Advocacy).
Totodata, Alianta pentru o Romanie Curata a solicitat Avocatului Poporului sa demareze de urgenta procedurile pentru atacarea, la Curtea Constitutionala, a OUG Nr.27 din 13.06.2012.
O alta petitie, initiata pe site-ul petitiionline.ro, a fost lansata pe 15 iunie si a atras peste 3.500 de semnaturi pina la ora scrierii acestui articol.
Primele 2.500 de semnaturi au fost depuse la Registratura Guvernului Romaniei luni, 18 iunie. Tot luni au fost organizate doua proteste. Primul a avut loc in dimineata zilei, in fata sediului Ambasadei Canadei la Bucuresti. Circa 30 de artisti si profesionisti din cultura, printre care Cristi Puiu, Mihai Mihalcea, Voicu Radescu si Florin Iaru, au cerut simbolic “azil cultural intr-o tara care nu face discriminare pe baza nationalista”.
“Uitati-va la toti oamenii astia si intrebati citi sint pro Basescu”, le-a declarat jurnalistilor si regizorul Cristi Puiu.
Citeva sute de persoane au participat seara, la sediul Institutului Cultural Roman (ICR), la “Miscarea papioanelor”, un protest pasnic organizat de Asociatia Romana pentru Cultura, Educatie si Normalitate (ARCEN). Manifestantii au purtat papion, cu trimitere la accesoriul vestimentar al lui Horia-Roman Patapievici. La inceput s-a incercat limitarea spatiului ocupat de participantii la protest la trotuarul din fata sediului ICR, dar, dat fiind numarul acestora, acest lucru nu a fost posibil, astfel ca toata portiunea de strada din apropierea institutului a fost plina. La finalul protestului au fost mai multe minute de aplauze.
Reprezentantul ARCEN a tinut sa ii spuna fostului prim-ministru Mihai Razvan Ungureanu, venit la manifestatie cu papion la git, ca organizatorii nu doresc politizarea acesteia. De la eveniment nu a lipsit nici un cunoscut “purtator de papion”, dupa cum s-a prezentat membrul PDL Theodor Paleologu. In multime au putut fi vazuti Cristi Puiu, Hanno Hoefer, Mihai Chirilov, Andrei Cretulescu, Razvan Ion, Vasile Ernu, Iulia Popovici si jurnalisti din cultura veniti de aceasta data la ICR pentru a-si manifesta sprijinul fata de institutie.
Cuvintele sustinatorilor
Foarte multe personalitati ale vietii culturale au sustinut prin comunicate sau declaratii oferite presei activitatea ICR sub mandatul actualei conduceri, fara a-si exprima neaparat sustinerea fata de persoanele acestora.
Cristi Puiu, unul dintre promotorii noului val al cinematografiei romanesti, premiat la Festivalul de la Cannes, a explicat pentru France-Presse forta de mobilizare a artistilor in favoarea Institutului Cultural Roman (ICR), care a contribuit la “spargerea stereotipurilor” despre Romania in strainatate.
“Din nefericire, de fiecare data cind se produce o schimbare a guvernului in Romania, nou venitii la putere arunca la cosul de gunoi tot ce a fost facut pina atunci, chiar si lucrurile care functioneaza bine. Ei vor sa isi puna amprenta asupra istoriei si se apuca sa distruga. Institutul Cultural Roman functioneaza extraordinar de bine. Ceea ce se intimpla astazi cu Institutul nu a facut obiectul niciunei consultari, desi ii priveste pe toti cetatenii, intrucit ce s-a intimplat la ICR se poate intimpla si in alte institutii.”
Intrebat de ce este atit de important ICR pentru artistii romani, intr-o tara care a iesit de 23 de ani din comunism, Puiu a spus ca, in trecut, cineastii romani au trebuit sa se confrunte cu sentimentul nonapartenentei la cultura europeana.
“In urma cu zece ani, cind am mers in strainatate si am spus ca vin din Romania, nu se vorbea decit despre Nicolae Ceausescu si de Nadia Comaneci. Asta era tot. Cinematografia romana nu exista. In prezent, toate aceste lucruri s-au schimbat radical. Am iesit din aceste stereotipuri”, a spus Cristi Puiu. “Am iesit din aceste stereotipuri nu doar datorita noua, artistilor, ci si datorita ICR, care cu rabdare a promovat cinematografia romana in strainatate, a stabilit conexiuni cu festivaluri prestigioase precum cel de la Cannes, punindu-ne totodata in legatura cu producatori, artisti si critici din strainatate”, a adaugat regizorul roman.
De altfel, intr-un comunicat remis presei vineri, 15 iunie, mai multi cineasti romani si-au exprimat sprijinul fata de ICR. Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Catalin Mitulescu si Cristi Puiu au criticat decizia Guvernului.
“Imi este greu sa cred ca Institutul Francez, Institutul Goethe sau British Council ar fi devenit ceea ce sint acum daca ar fi functionat ca o minge de ping-pong intre diverse partide politice”, a spus Corneliu Porumboiu. “Cultura, pentru mine, e dincolo de politica si de gusturi personale, iar politica culturala trebuie facuta de oameni specializati in management cultural. Institutul Cultural Roman a format si are acum acesti oameni si ar fi pacat ca, inca o data, s-o luam de la inceput”, a mai argumentat acesta.
Pentru Cristian Mungiu, demersul Guvernului este “o epurare de cea mai oribila speta – la fel de reprobabila ca una etnica, ideologica sau rasiala”.
“Ce e grav e ca aceasta schimbare referitoare la ICR s-a facut printr-o ordonanta de urgenta de catre aceiasi oameni care considerau – partial indreptatit, de altfel –, acum trei luni, ca o asemenea modalitate de decizie e improprie si nedemocratica. Acum nu li se mai pare nedemocratica si actioneaza exact ca cei pe care ii criticau, neavind nici macar delicatetea de a simula o dezbatere publica. Nu pare sa conteze decit inlocuirea grabnica si fara judecata a tuturor celor asociati cu puterea dinainte, fara nici o analiza a competentelor si a rezultatelor lor. Exista pericolul ca, odata cu conducerea, sa fie aruncati peste bord si profesionistii care au facut institutia sa functioneze si sa fie distruse structuri, programe, initiative care au functionat foarte bine – doar pentru ca sint implementate de cei dinainte”, a spus Cristian Mungiu.
“In ce il priveste pe Horia-Roman Patapievici, daca miine ii va da cineva cu o caramida in cap, din pacate cred ca vor fi foarte multi compatrioti de-ai nostri care vor jubila si care vor considera ca a primit ceea ce merita – sentimentul este ca ne aflam in plina mineriada, mai lipsesc doar minerii. E dezarmant sa constati ca dupa atitia ani ne aflam tot acolo si e inspaimintator sa trebuiasca sa-ti cresti copiii intr-o tara in care ura si intoleranta sint impartasite deopotriva de toate taberele, lipsa de moralitate fiind atotprezenta”, a incheiat Cristian Mungiu.
“Imi doresc ca in Romania performanta sa fie apreciata. Aceasta masura nu face decit sa nege rezultatele remarcabile pe care le-a avut ICR in acesti ani si sa arunce aceasta institutie in jocurile politice”, a spus si Catalin Mitulescu.
Mai multi oameni de cultura francezi se alatura cineastului Lucian Pintilie in protestul fata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului. Printre semnatari se numara regizorii Andrei Serban, Tudor Giurgiu, Catalin Mitulescu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, scriitorii Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Dumitru Tepeneag, Gabriela Adamesteanu, Mircea Cartarescu, Norman Manea, Gianina Carbunariu, alaturi de personalitati culturale franceze, precum Jean Mattern (Editions Gallimard), Christophe Bara (Editions L’Entretemps), Paul Otchakovsky-Laurens (Editions P.O.L), scriitorul Michel Deguy, istoricul Alain Besancon, membru al Institut de France, si traducatoarea Marie-France Ionesco.
Intr-una din rarele sale interventii publice, pentru site-ul filmreporter.ro, regizorul Lucian Pintilie a spus: “Cred ca pentru nimic in lume nu trebuie scapat acum, pe loc, in aceasta clipa, prilejul de a interzice politicului de a ne patrona viata si creatia noastra. Politicienii, profesionistii politicii, au facut o gafa enorma. Politicul se insinueaza si apoi poseda. Trebuie izgonit. Acest moment poate deveni unul de luciditate colectiva si de rezistenta colectiva, daca cumva va fi nevoie. Dar poate nu va fi nevoie”.
“Venind din partea unui artist care a trait experienta creatiei sub cenzura comunista, aceasta declaratie are valoarea unui avertisment”, spun cei care se alatura apelului sau.