Acesta a fost primul moment. Prima schita? Victor Ponta si Crin Antonescu n-aveau altceva de facut decit sa astepte alegerile generale. Primul, sef al unui Guvern ce putea flutura promisiuni si, pe ici pe colo, putea cirpi cite ceva din greselile guvernelor precedente, avea sa mai atraga citeva voturi pe linie administrativa. Al doilea, intr-o opozitie entuziasta fata de Traian Basescu, sanctionind orice eroare publica a deja derutatului presedinte, avea la rindu-i argumente maxime sa adune alte voturi. Iar schitind astfel viitorul de atunci, nimic nu putea impiedica U.S.L.-ul sa obtina o victorie zdrobitoare in toamna electorala. Mai mult, fortind acel uninominal pur, prost in principiu, dar bun pentru ei, cei din U.S.L. aveau sa-si asigure o dominatie covirsitoare in Parlament. Pe-atunci, o asemenea fortare n-ar fi insemnat o catastrofa de imagine, n-ar fi atras cine stie ce reactii din strainatate. Si totusi, dintr-un orgoliu stupid, care nu prea are a face cu calculul politic sanatos, U.S.L.-ul a dat cu piciorul acelui moment. Si a distrus schita de proiect, trecind la suspendarea in Parlament a presedintelui Traian Basescu.
Ce a urmat se stie. La un moment dat, inainte de referendum, dupa reactiile internationale si dupa ce Basescu si P.D.L.-ul au profitat din plin de ele, declinul U.S.L.-ului era deja clar. Referendumul parea a nu mai atrage nici 40% din electorat, unul la rindu-i deja impartit in doua entitati, opuse nu doar electoral, ci chiar pe baza de ura. Nici un cistig nu se mai profila pentru cei de la guvernare. S-a intimplat totusi o minune. Una de care orice formatiune politica serioasa s-ar fi agatat si ar fi transformat-o, din nou, in triumf. Al doilea moment deci. A doua schita. Peste 46% din electorat a venit la vot. 7.400.000 de oameni i-au spus lui Basescu, in mod clar, ca nu-l mai vor. Sapte milioane, patru sute de mii! Un punct de pornire excelent. Un extraordinar moment pentru ca U.S.L.-ul sa accepte regulile jocului de ei impuse, sa lase din miini inutila presedintie interimara si sa inceapa goana dupa cistigarea acestui imens electorat. Ar fi fost simplu: o chestiune de procedura, impusa nedrept la nivel european, anulase vointa atitor oameni. U.S.L.-ul, desi la putere prin Parlament si Guvern, ar fi avut sansa unei opozitii vehemente in numele acestui electorat. Ar fi trebuit sa incheie atunci nebunia de vara si sa profite de darul oferit de popor. Intr-un asemenea caz, gonflarea nerusinata a numarului de alegatori, captivitatea Curtii Constitutionale si a Parchetului, furtul votului prin impunerea cvorumului ar fi devenit instrumente electorale, arme pentru o lupta in numele celor aproape 7 milioane si jumatate, si nu in speranta de a se mentine la putere, in mod inutil, aproape meschin.
Ce a urmat se stie iarasi prea bine. In loc sa atraga masa imensa anti-Basescu, U.S.L.-ul a reusit sa-i dezamageasca pe multi dintre acesti oameni. O dovada in acest sens e reactia minora a lor dupa reinstalarea lui Traian Basescu la Cotroceni. Catastrofa electorala a acestei aliante devine iarasi previzibila. Caci un procent care sa nu-i asigure majoritatea confortabila in Parlament se numeste deja catastrofa. E clar ca, daca U.S.L.-ul va avea in decembrie sub 50% sau chiar putin peste 50%, cu Basescu presedinte, nu mai au nici o sansa sa obtina Guvernul. In varianta cu putin peste jumatate din voturi, e usor de presupus ca vor fi din nou dislocari importante, de tip U.N.P.R., care-i vor aduce celeilalte parti puterea. Iar in conditiile actuale, e extrem de greu de crezut ca U.S.L.-ul va reusi un scor electoral cu suficient de mult peste 50%.
Si totusi, mai traim un moment. In care se poate naste o noua schita. Mai sint citeva luni, timp in care alianta condusa de Ponta si Antonescu ar trebui sa-si schimbe radical tinta. Sa renunte, in primul rind, la a insufla sperante false oamenilor. Sa iasa din razboi. Sa nu mai ceara, cu disperare in glasuri, iesirea oamenilor in strada. Sa le vorbeasca, in schimb, in mod special acelor 7.400.000. Sa-i faca sa stearga cu buretele grosolanul esec politic si sa le arate ca ei, cei din U.S.L., pot totusi sa se schimbe. Ca pot guverna bine. Ca pot fi o solutie. Ca, mai ales, singura sansa de anihilare politica a puterii imense a lui Traian Basescu o reprezinta votul oamenilor din toamna. E, in mod cert, ultima oportunitate a acestei aliante. La cum s-au miscat insa in ultimele doua luni, avem cu totii motive bine intemeiate sa nu-i credem capabili sa se agate de aceasta oportunitate.