In Joseph Anton. Memorii, Rushdie povesteste, la persoana a treia, cum a aflat chiar de Sf. Valentin, in 1989, ca pe capul sau s-a pus o recompensa in urma publicarii Versetelor satanice. In fragmentele aparute in „The New Yorker”, Rushdie isi aminteste cum i-a venit ideea acestui nume atunci cind a trebuit sa isi construiasca o identitate secreta.
S-a gindit, scrie Rushdie despre el insusi, la scriitorii care ii placeau si a incercat mai multe combinatii cu numele acestora (Vladimir Joyce, Marcel Beckett etc.). A scris apoi unul linga altul, prenumele lui Conrad si Cehov si astfel si-a gasit numele pe care avea sa il poarte in urmatorii noua ani. „Am folosit acest nume drept titlu al cartii fiindca, pe atunci, aveam un sentiment ciudat de fiecare data cind trebuia sa ma prezint. M-am gindit ca, astfel, voi putea dramatiza pentru cititor profunda stranietate si disconfortul acelor ani.”
Salman Rushdie anuntase inca din 2010 publicarea memoriilor, considerind ca, „la un moment dat, va fi necesar ca povestea mea sa fie spusa”. Iar Random House, editorul american al cartii, a notat ca aceste memorii „au o importanta decisiva, intrucit ceea ce i s-a intimplat lui Salman Rushdie a fost doar primul act dintr-o drama care continua sa se desfasoare, in fiecare zi, intr-o parte a lumii”.
In cronica acestor noua ani sub teroarea fatwei, Rushdie povesteste cum a ajuns sa vada ce e mai bun si ce e mai rau in oameni. Isi aminteste cum a fost criticat de conservatori si de unii liberali, cum editorii se temeau sa publice Versetele satanice, care aveau sa devina un bestseller din motive pe care scriitorul nu si le-ar fi inchipuit vreodata.
Rushdie a fost condamnat la moarte, in 1989, de ayatollahul Khomeini, liderul revolutiei islamice iraniene, printr-un decret religios ce a stirnit proteste in numeroase tari din intreaga lume si a antrenat o criza de mai multi ani in relatiile dintre Londra si Teheran. In cele din urma, in 1998, guvernul presedintelui reformator Mohammad Khatami s-a angajat ca Iranul sa nu aplice niciodata acest decret.
Din nou in actualitate
Saptamina trecuta, in mai multe tari musulmane au izbucnit manifestatii foarte violente, provocate de un film denigrator la adresa Islamului, Innocence of Muslims, realizat, pare-se, in Statele Unite. In siajul acestor evenimente, numele lui Rushdie a devenit din nou actual pentru fanaticii musulmani, iar Fundatia 15 Khordad, care in 1989, in urma decretului lui Khomeini, pusese o recompensa pe capul scriitorului, a crescut suma promisa.
„Ordinul de a-l ucide pe Rushdie a fost dat pentru a smulge radacinile conspiratiei antiislamice si ar fi foarte nimerit ca apostatul sa fie executat chiar in acest moment!” , a anuntat Hassan Sanei, seful fundatiei. „E doar un preot din Iran care cauta sa apara la stiri”, comenteaza Rushdie, care se declara mindru de noua sa carte si de lupta sa pentru libertatea de expresie. „Terorismul”, a explicat el, „este arta fricii. Poti sa il infringi doar hotarind sa nu iti fie frica”.
Galerie foto
