Prezentate inca de la început, valorile esentiale ale romanilor, asa cum au fost ele relevate de studiul realizat de CCSB în luna mai a acestui an, sint familia, educatia, sanatatea, natura, casa sau locuinta, copiii, gospodaria si respectul celor din jur. Un lucru important indicat de Mirel Palada, directorul companiei de cercetare, a fost acela ca, desi sondajul a avut loc înaintea verii tumultuoase din politica, valoarea aceasta a fost indicata de romani la polul opus. Sigur ca ramîne întrebarea unde putea sa fie aceasta valoare acum, dupa cele petrecute.
Desi capata o conotatie pozitiva, unele dintre valorile esentiale, precum educatia, etica, familia, sint în contradictie cu subiectele actuale din mass-media, si anume rezultatele slabe la bacalaureat, functionarea societatii pe baza tolerabilitatii coruptiei si ritmul tot mai mare, desi nu alert, al divorturilor, a considerat Ioana Avadani. Iar toate aceste valori au fost si sînt satisfacute de mass-media. Mirel Palada a dat “un exemplu care nu ne place noua, celor prezenti aici, dar care functioneaza. Este telenovela. In telenovele se gasesc mai toate valorile care sint în graficul aratat de noi, si anume familia, nevoia de bani, sanatatea, respectul, binele care învinge, e toata povestea acolo, depinde de felul în care este spusa. De aceea telenovelele au succes, pentru ca ele propun aceste valori general valabile. Indiferent daca este vorba de Romeo si Julieta sau de telenovela de la Kanal D, sint aceleasi valori implicite ascunse în poveste. Nu m-as feri sa spun ca mass-media nu propune valorile care sînt în topul nevoilor romanilor, ci poate, mai degraba, exista nemultumirea fata de felul în care ele sînt articulate”. Cu alte cuvinte, nu este vorba atit de substanta, cît de stil. Mirel Palada a mentionat si un alt mediu de a reprezenta nevoile, manelele: “Daca facem o analiza a valorilor care se regasesc în manele, constatam ca sînt toate acolo: sanatate, succes, familie si altele, doar ca ne deranjeaza cum sînt spuse”.
Statisticile sint previzibile
Principalele concluzii ale studiului efectuat de CCSB arata, dupa cum a spus Mirel Palada, niste raspunsuri “clar pesimiste, reticente, cumva previzibile, sa spunem de taran precaut, fara nici un fel de coloratura peiorativa, ci de cultura taraneasca reticenta in a-ti asuma bunastarea. Faptul ca exista o structura bine definita, constanta, de raspunsuri precaute tine, pe de o parte, de saracia cu care ne confruntam, iar pe alta parte, si de aceasta caracteristica traditionala a noastra”. Asadar, avem un conflict intre traditionalism si modernism tocmai prin faptul ca, desi una dintre caracteristicile traditionalismului este reticenta fata de acumulare, cu toate acestea incepem sa asimilam tot mai multe valori moderne din zona economica.
In privinta directiei in care se indreapta tara, studiul mai arata ca, dupa un scurt moment de revenire la o oarecare normalitate, generata de transferul puterii executive catre Uniunea Social-Liberala, transfer care avea loc chiar in perioada realizarii sondajului, in aceasta perioada in jur de 70% dintre romani sint nemultumiti de cum merg lucrurile. La capitolul autoperceptie financiara, acelasi procent de romani se considera nici prea-prea, nici foarte-foarte, pozitionindu-se in zona de mijloc a scalei sarac-bogat. Mai exact, un sfert dintre conationalii nostri se considera saraci, iar 5% se pozitioneaza ca fiind bogati; in aceasta privinta, studiul sugereaza ca cifrele reflecta o situatie materiala precara a populatiei.
Sanatate, ca-i mai buna decit toate
Un lucru care a inceput sa devina o valoare fundamentala pentru rom=ni este sanatatea; astfel ca, fata de o medie europeana de 12%, noi ne clasam pe primul loc, cu 27%. Acest lucru se explica si prin faptul ca, in ultimii doi ani, sanatatea a devenit un subiect important in agenda mass-mediei, iar televiziunile pot urmari astfel de valori si sa le incorporeze in forme acceptabile pentru public, a spus Ioana Avadani. La obiectia ca mass-media a pierdut rolul educativ, Iulian Comanescu a replicat ca “media nu este o oglinda a societatii, intrucit este conceputa mult mai rudimentar si conceptual, mimetic, prin raportare la concurenta, fata de ceea ce deja exista. De exemplu, in emisiunile din clasa «Rom=nia, te iubesc!», ProTV-ul a investit niste resurse intr-o emisiune care duce catre publicistica, reportaj, lucruri pe care le vedem rar la televizor, iar aceste lucruri s-au replicat de la o vreme pe diferite posturi”. Concluziile celor doi: printre emisiunile mondene a aparut, din motive de conjunctura, un segment de emisiuni satisfacatoare pentru telespectatori, iar consumul de media s-a schimbat, oamenii cautindu-si singuri informatia, pe Internet.
Valorile romanilor
» Esentiale – familia; educatia; sanatatea; natura; casa, locuinta; copiii; gospodaria; respectul celor din jurul meu.
» Foarte importante: cultura; omenia celor din jurul meu; bunastarea; credinta; comportamentul civilizat al celor din jurul meu; traditiile si obiceiurile din batrîni; faptul ca sînt roman; locul de munca.
» Importanta medie: sa fiu printre cei mai buni din domeniul meu; banii; imaginea pe care o au romanii în fata altor natiuni; prietenii; biserica; timpul liber.
» Importanta mai mica: aspectul meu fizic, cum arat; sportul; calatoriile, sa vad lumea.
» Neimportante: afacerile; distractiile; politica.
Galerie foto
