Aceasta ultima incursiune in cinema este un omagiu adus de Resnais teatrului, filmului si actorilor, povestea unei trupe de veterani invitati, dupa moartea unui mare autor, sa vizioneze o montare a piesei Eurydice, in care jucasera cu totii, in tinerete. Un film fals complicat (spun criticii) in care moartea este la fel de prezenta ca in toata opera lui Resnais.
“Asta fiindca cinematograful este un cimitir viu” – explica maestrul – “vedetele filmelor anilor ‘20, ‘30, ‘40 continua sa ne bintuie din mormintele lor. Sint oameni care vad astazi un film de Fritz Lang pentru prima oara in viata lor. Salile de cinema din Quartier latin, unde sint proiectate filme de cinemateca, sint populate de fantome. Simt moartea in intregul spectacol al cinematografului”.
Asa cum obisnuieste, Resnais a ales titlul noului sau film – N-ati vazut inca nimic – cu gindul la un cintec: “La origine a fost o melodie de Al Jolson, cintecul pe care il interpreta in Cintaretul de jazz (1927, primul film vorbit din istorie), dar si in spectacolele sale. Se numea N-ati auzit inca nimic. Deci, titlul ales de mine este o forma de omagiu pe care i-l aduc lui Al Jolson, unul dintre actorii mei favoriti”.
Ideea filmului i-a venit in urma unui “joc” cu producatorul sau, Jean-Louis Livi. Pentru a o realiza a apelat la o distributie de mari actori francezi.
“In alegerea lor”, marturiseste Resnais, “m-am ghidat numai dupa dorinta de a compune ceea ce, pentru mine, ar fi fost distributia perfecta a piesei Eurydice. Intr-un interviu, Lucian Pintilie, regizor de teatru si film, spunea ca nimic nu este mai emotionant decit un actor jucind un rol pentru care este prea batrin. Pentru ca atunci o face folosindu-se doar de amintirile sale, cu emotiile vietii lui…”.