Trecind pe la sala Filarmonicii cehe, la Rudolfinum, m-a cuprins setea si, simplu, am intrat in cafeneaua din interior. Este situata alaturi de Sala Suk, cea mica, in care au loc de predilectie concertele de muzica de camera ale unor tineri incepatori sau, mai rar, este inchiriata de cite o institutie culturala, cum a fost ICR-ul, pentru escala pragheza a lui Remus Azoitei si a lui Edi Stan, in turneul european cu sonatele de Enescu si Brahms. La orele prinzului, neinvadata inca de turisti, cafeneaua este mai mult decit ospitaliera. Si, mi-am adus aminte cum, la Festivalul Celibidache, la Ateneu, la cca 40º C, dorind sa beau un simplu pahar de apa, mi s-a explicat ca nu este posibil. La singurul automat, situat in holul Ateneului, zeci de persoane faceau coada pentru o cafea…
La Rudolfinum, Filarmonica are si un magazin propriu (CD-uri, programul concertelor stagiunii 2012-13, carti, suveniruri etc.). In magazinul astazi specializat mai ales pe productia casei Supraphon si a Radio Servis (editura Societatii Radio cehe), cele citeva zeci de CD-uri din colectiile integralelor de inregistrari ale dirijorilor Vaclav Talich si Karel Ancerl se invecineaza cu cele cca 20 de seturi CD aparute in colectia Supraphon Archiv. Cehii isi publica, metodic si cu seriozitate, intreaga arhiva radio si pe cea a principalei si celebrei lor case de discuri, Supraphon. Dintre ultimele aparitii, notabile sint integrala Simfoniilor de Beethoven dirijate la Praga de Paul Kletzki, cea a Concertelor de Beethoven, cu membrii faimosului Trio Suk (violonistul Josef Suk, pianistul Jan Panenka si violoncelistul Josef Chucro), Filarmonica ceha fiind dirijata de Kurt Masur si Franz Konwitschny, iar Orchestra Simfonica din Praga de Vaclav Smetaµek.
Josef Suk s-a stins din viata anul trecut si, mult respectat de o majoritate a melomanilor cehi, casa Supraphon s-a grabit sa publice intii un set de citeva CD-uri cu inregistrarile lui de tinerete, unele ramase inedite, apoi integrala Sonatelor pentru vioara si pian de Beethoven, iar acum setul amintit de concerte Beethoven. Nu mi-am putut opri un gind si un semn de intrebare fata de ceea ce (nu) se petrece la Bucuresti. Si Stefan Gheorghiu a disparut anul trecut, dar cui i-a pasat din lumea celor de la radio si a caselor de discuri? Ati vazut vreodata vreun CD cu trioul romanesc cel mai bun, echivalent celui al cehilor in anii ‘60-’70, Trio Bucuresti (Stefan si Valentin Gheorghiu, impreuna cu Radu Aldulescu)? Eu, unul, am aflat de ei si de inregistrarile lor ascultind radioul italian si programele compilate din tezaurul arhivelor italiene…
Editura Radioului ceh (Radio Servis) priveste si ea spre trecutul de care cehii sint, pe drept cuvint, atit de mindri, folosindu-l inteligent pentru promovarea unor ansambluri si a unor muzicieni de mare talent din generatia tinara. Din cele mai recente discuri aparute face parte unul din colectia “Zorii modernismului ceh” (cu o inregistrare in premiera mondiala, Cvintetul cu pian H.35 de Bohuslav Martinu), iar un al doilea completeaza o serie dedicata compozitoarei si dirijoarei de mare talent, disparuta prematur, Vitezslava Kapralova (1915-1940). Ambele merita ascultate pentru a descoperi o lume si o ambianta particulara, proprie Europei Centrale interbelice, strins legata de curentele moderniste occidentale.
Discul al doilea, cuprinzind o selectie din compozitiile pentru pian ale VitÆszlavei Kapralova, este si el in sine o descoperire. Piesa principala o constituie Concertul de pian in re min., op. 7, compus la virsta de 20 de ani si interpretat in premiera in 1935, cu Kapralova facindu-si debutul dirijoral. Acelasi disc, inregistrat la Brno, cu Alice Rajnohova la pian, Orchestra Filarmonica Bohuslav Martinu si Tomas Hanus la pupitru, mai include Trei Piese pentru pian, op. 9, Variatiuni pe carrillon-ul bisericii St. Etienne du Mont, op. 16 si Sonata Appassionata, op. 6. Kapralova, in ciuda carierei ei scurte, este considerata unul din cei mai importanti compozitori cehi ai primei jumatati a secolului XX. Variatiunile compuse la Paris, unde Kapralova a sosit in 1937 pentru a studia dirijoratul cu Charles Munch si compozitia cu Bohuslav Martinu, l-au entuziasmat in asemenea masura pe cel din urma, incit acesta a ajutat-o in publicarea lor imediata la Sirene Editions Musicales, in capitala Frantei. In acelasi an, 1938, Kapralova era invitata la Londra la festivalul organizat de Societatea Internationala de Muzica Contemporana, unde dirija Orchestra Simfonica a BBC-ului, interpretindu-i Simfonieta Militara.
Si, ascultind muzica Vitezslavei Kapralova, ma gindeam din nou – ce sa-i faci, nu-ti uiti niciodata originile! – citi dintre compozitorii de talent interbelici sint redescoperiti astazi gratie radioului romanesc si a editurii sale, cine cunoaste si promoveaza, de exemplu, compozitiile lui Filip Lazar, si el un muzician disparut de tinar, de mare talent si a carui muzica a fost interpretata in epoca la Festivalul Societatii de Muzica Contemporana, la indemnul lui Hermann Scherchen…