Sint, asa cum am mai spus-o, si sub impresia mai putin fasta a lipsei de concept, de inventivitate, de arta a captatio benevolentiae, prin care s-a remarcat standul romanesc, in comparatie cu celelalte est- si central-europene. Pentru a fi clar, nu vorbesc de trimisii Ministerului Culturii, si anul acesta organizator – ei, in sine, amabili si curtenitori –, ci pur si simplu de absenta vadita a unui concept de promovare si selectie a cartilor celor mai reprezentative.
Imi este peste putere sa inteleg de ce ceea ce se poate la cehi, unguri si polonezi nu se poate si la romani. Sau de ce ai nostri organizatori nu pot respecta o uzanta elementara, vizibila an de an la toti ceilalti expozanti: aceea de a pune cartile, de preferinta aerisit distantate, doar la o inaltime la vedere, fara a obliga omul sa se contorsioneze sau sa se aseze in genunchi pentru a apuca un volum. Sau de ce nu le pot grupa tematic, asa cum fac organizatorii unguri (nu Ministerul Culturii, ci Asociatia nationala a editorilor si librarilor) si o majoritate a celorlalti estici cu standuri colective: belles-lettres, stiinte sociale, cartea de arta etc. Si ar fi multe altele de spus…
Standuri cu carte muzicala la Tirgul de la Frankfurt nu exista, deci ar fi prea mult sa le ceri asa ceva alor nostri; dar totusi… In anul Centenarului Sergiu Celibidache, personalitatea prea bine cunoscuta in Germania, m-as fi asteptat sa vad un colt bine expus, cu cele citeva volume traduse anul acesta, cele de la Editura Spandonide, in primul rind, aparute in colaborare cu Fundatia Celibidache din Germania. Daca traducerile de la Humanitas sint de mai mic interes pentru a fi expuse, in schimb, unele din cartile aparute anul acesta la Editura Muzicala ar fi meritat. Si ma gindesc inainte de toate la cea semnata de muzicologul si realizatorul Alex Vasiliu, de la Iasi, despre Creatia lui Richard Oschanitzky. Trasaturi stilistice, ce ar fi putut interesa lumea germana, inclusiv pe cea a emigrantilor din Romania, care l-au cunoscut bine.
Prezenta cu CD-uri si carti a fost si anul acesta doar Editura Casa Radio, dar cu exponate incapabile sa faca o buna impresie, bagate de-a valma, unele peste altele, intr-un soi de “acvariu”, nefericita, ca sa nu spun de-a dreptul idioata, maniera impusa anul acesta organizatorilor, mi s-a spus, dupa o conceptie “originala” de design, experimentata intii la Tirgul de Carte de la Praga.
Altfel, m-am bucurat sa rasfoiesc cartile pe teme muzicale aparute, generos in 2012, la editurile occidentale si din care, pentru amatori, va enumar citeva. Faber & Faber, de exemplu, din Marea Britanie, a expus o carte de interviuri cu dirijorii cei mai semnificativi ai epocii actuale (Mariss Jansons, Claudio Abbado, Simon Rattle, Ivan Fischer etc.), Muzica in chip de alchimie. Calatorii cu mari dirijori si orchestrele lor, sub semnatura lui Tom Service, critic muzical la “The Guardian” si realizator de emisiuni la BBC Radio 3. Multe dintre istoriile povestite de dirijori se citesc cu mare placere, cum este, de exemplu, una a lui Mariss Jansons: “Cu Mravinski este ca si cum in concert iti face cadou o prajitura pe care a gatit-o deja. Iar tu o maninci si iti spui: este incredibil de delicioasa. In ce ma priveste, eu pregatesc ceva, nu prea mult, din prajitura, dar abia seara ii pun putina frisca sau o decorez; eu prepar prajitura in timpul concertului!”.
Interesant si util de citit este si noul volum aparut in Statele Unite, Muzica de camera a lui Beethoven. Un ghid al ascultatorului (Amadeus Press), semnat de Victor Lederer, un scriitor din New York specializat pe literatura muzicala. Cartea, insotita de un disc ilustrativ, face parte dintr-o serie de ghiduri a editurii, purtind numele sugestiv “Unlocking the Masters”.
Pasionant se anunta la prima rasfoire si volumul Muzica si puterea sovietica 1917-1932 (The Boydell Press), sub semnatura a doi muzicologi, Marina Frolova-Walker si Jonathan Walker. Cei doi creioneaza o imagine de ansamblu a perioadei de tranzitie de la ceea ce numesc “cultura muzicala rusa prerevolutionara la cultura muzicala sovietica”, prin prisma a numeroase documente si articole de presa, culese din arhivele din Rusia. Antologia include nume celebre pina astazi (si scrierile lor cu miza istorica), intre care Arseny Avraamov, Victor Serge, A. Lunacearsky, Ivan Solertinov, Nikolai Malko, Dmitri Sostakovici, Maria Grinberg s.a.m.d.
Spatiul nu-mi permite sa enumar nici pe departe multele aparitii muzicale ale anului expuse la Tirgul de la Frankfurt, dar, din perspectiva aniversarii lui Debussy, nu pot sa nu amintesc biografia concisa semnata de Ariane Charton, Debussy, la Gallimard si, din cea a viitorului an Wagner, un bogat ilustrat volum semnat de Barry Millington, The Sorcerer of Bayreuth, la Thames & Hudson. Ce nu se poate capata/cumpara la Tirgul de la Frankfurt este doar timpul de a le citi pe toate…