Actualitate  -  Veronica D. Niculescu  -  

Primul pas important pentru succesul unui documentar antropologic este gasirea unui personaj interesant. Iar realizatorii Noosferei l-au gasit: acesta este suficient de excentricul profesor de sociologie Nicolae Dumitru, cunoscut poate mai degraba ca N.S. Dumitru. Ileana Stanculescu si Artchil Khetagouri ne ofera un portret complex, urmarindu-si personajul si la scoala, si acasa, si pe puntea fragila dintre profesie si familie, patrunzind cu gratie in intimitatea unui om care numai indiferent nu poate lasa spectatorul.

Dar haideti sa vedem cum suna sinopsisul de catalog al filmului: “Iubirea adevarata este posibila. Asta le spune profesorul de sociologie Nicolae Dumitru studentilor sai. Dar cum poate fi gasita? Profesorul si-a dezvoltat propria teorie, bazata pe cercetare stiintifica si pe propriile predictii asupra viitorului. Cu toate acestea, in viata lui particulara, lucrurile au luat adesea o turnura diferita si teoria lui nu a fost intotdeauna de ajutor. Fiecare esec din casnicii i-a afectat si marimea apartamentului in care locuieste, acesta micsorindu-se cu fiecare divort. Cind, in cele din urma, profesorul intilneste dragostea adevarata, teoria lui pare a se adeveri… pina cind viata isi spune din nou cuvintul”.

La scoala, planse si viitor

Avem asadar un personaj care traieste in cele doua lumi: la scoala si acasa, dar care duce cu el in dormitor teoriile pe care le preda, in care crede atit de mult. La scoala, N.S. Dumitru vine cu niste planse invechite de carton si pare sa predea o teorie sofisticata. Noosfera insa exista in teorii de foarte mult timp, atit de mult, incit cuvintul se afla, bine-mersi, si in DEX, asa: “Ansamblu al sistemelor de informatie, cunoastere si valorizare specifice fiintei umane”, zice sec dictionarul. Anuntata de Pierre Teilhard de Chardin inca din 1922 drept “sfera gindirii umane colective”, cu apogeu in Punctul Omega, noosfera apare si in teoriile lui Vladimir Vernadsky ca a treia dintr-o succesiune de faze de dezvoltare a Pamintului, dupa geosfera si biosfera. Cunoasterea umana ar fi cea care transforma fundamental biosfera. La Teilhard, noosfera este constituita de interactiunea mintilor umane si va evolua spre o imensa unificare, culminind cu Punctul Omega, care ar reprezenta chiar scopul istoriei, climaxul gindului, al constiintei. Iar aici ne intilnim cu Don DeLillo si al sau roman Punctul Omega.

Cu aplicatii in iubire

Profesorul Dumitru le vorbeste studentilor, care stau proptiti in pix incapabili sa noteze ceva, despre era care va sosi si care va fi o epoca a iubirii. Profesorul Dumitru planeaza numai si numai in jurul acestei teme. Marile iubiri, le spune profesorul, nu vor mai fi exceptii, ci regula. Luna de miere, cu alte cuvinte, va dura un infinit. Ne vom intilni cu totii perechea ideala, fara eforturi.

Acasa insa… Acasa inseamna un spatiu tot mai restrins. De prima sa sotie, profesorul Dumitru a divortat cu multi ani in urma. Ah, isi zice, daca as fi stiut atunci ce stiu acum… Rusoaica, cea dintii sotie a disparut asa cum a venit. Cea de-a doua, insa, locuieste si acum, dupa divort, tot aici, la departare de un zid. Un zid le separa casa in doua – iar in bucatarie, jumatate de raft a ramas la ea, jumatate la el.

Aceasta a doua sotie, inca frumoasa si absolut indragostita (poate ea fiind singura din acest film care nu crede, ci traieste trup si suflet in acea noosfera a marilor iubiri), se uita pe vechile scrisori de dragoste, lacrimeaza, sta lipita de zid si asculta. Asculta. Fiindca dincolo de zid, impreuna cu barbatul iubit, acum se afla o a treia femeie, inca nu sotie, dar mult mai tinara. Insa si de aceasta se va desparti profesorul inainte ca filmarile sa apuce sa se termine… O va anunta dintr-odata ca luna de miere s-a terminat.

Precum Richard Elster, personajul lui DeLillo, care la saptezeci si trei de ani se izoleaza mergind sa locuiasca o vreme intr-o casa din desert, unde timpul sta in loc, si al nostru profesor de sociologie se izoleaza undeva intr-o casa la munte, unde nu vrea sa auda de nimeni si nu vrea sa schimbe o vorba cu nimeni, si unde pretinde ca nu maninca nimic timp de aproximativ o luna. La intoarcere, aflam cite kilograme a slabit, iar el afla de la a doua sotie ce facturi mai sint de platit. Fiindca, totusi, sintem in Romania, cu noosfera sau nu.

“Dragostea nu incape intre ziduri”

Ileana Stanculescu si Artchil Khetagouri au reusit sa faca un film cu toate ingredientele unui documentar bun. Publicul l-a adorat pe profesorul Dumitru, care preda la Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, si a vrut, la finalul proiectiei, sa afle mai multe. Si astfel a aflat ca profesorul s-a pensionat, si-a amenajat o camera la demisol si s-a izolat si mai bine, ca sa scrie despre noosfera. E singur.

Premiul acordat la Astra Film Fest a fost justificat de juriu astfel: “Orice deliberare despre iubire naste controverse. A fost si cazul membrilor juriului, care si-au declarat sentimentele pentru mai multe dintre filme. Pentru ca dragostea nu incape intre ziduri, pentru ca zidurile zagazuiesc trei iubiri, pentru umorul intrinsec al abordarii si pentru o realitate universala, chiar daca este descoperita in Romania, pentru subtilitatea portretizarii personajelor si pentru o munca bine facuta, juriul acorda Premiul «Realitati romanesti» filmului Noosfera, de Ileana Stanculescu si Artchil Khetagouri”.

Filmul a avut premiera mondiala la Festivalul International de Film Documentar Amsterdam (IDFA) anul trecut, in competitia pentru filme de mediu-metraj, avind o durata de 55 de minute.

Cine sint realizatorii

Ileana Stanculescu, nascuta in 1976 in Romania, a cistigat in 2004, la IDFA, Premiul pentru debut cu Podul peste Tisa. In 2006, filmul sau Satul sosetelor a figurat printre cele trei nominalizari in competitia Joris Ivens, sectiunea festivalului IDFA pentru lungmetraj documentar.

Artchil Khetagouri este un regizor de film documentar din Georgia care a studiat film si televiziune in Olanda si a obtinut in anul 2007 premiul pentru debut Prix Regards Neufs la festivalul Visions du reel – Nyon/Elvetia pentru filmul documentar Akhmeteli 4.

Galerie foto