La sfirsitul anului 2011, grupul Hachette, care editeaza in prezent aventurile lui Asterix, a anuntat o cifra record de vinzari: 350 de milioane de exemplare in intreaga lume, de la prima aparitie incoace. Puse cap la cap, acestea ar face de doua ori inconjurul Pamintului!
Calculul ii apartine lui Albert Uderzo, care s-a amuzat teribil sa adune cifrele. “Hai sa spunem”, explica el, “ca un album are o grosime de 7 milimetri. Asta inseamna 2.450 de kilometri, deci de 766 de ori inaltimea turnului Eiffel. Daca asezam albumele pe latime (adica 22,5 cm), obtinem 78.750 km, deci aproape de doua ori lungimea ecuatorului. In ce priveste greutatea, daca luam in calcul o medie de 36 de grame pe album, rezulta 12.600 de tone, deci 400 de camioane a cite 35 de tone”.
Dilema lui Uderzo
Uderzo se amuza facind aceste calcule, dar alta cifra i-a dat cu adevarat batai de cap – cei 85 de ani de viata pe care tocmai i-a implinit. O virsta la care, vrei nu vrei, te gindesti sa iesi, in sfirsit, la pensie, dupa o glorioasa activitate in folosul celei de-a 9-a arte.
Ce se intimpla insa cu eroii unei serii atunci cind creatorii lor se retrag sau dispar? Ies, la rindul lor, la pensie sau, dimpotriva, trec in grija altor autori? In SUA, unde personajele sint, in covirsitoare majoritate, proprietatea editorilor, lucrurile sint simple. In banda desenata franceza insa, autorii au un cuvint mai greu de spus in ce priveste soarta “copiilor” lor.
BD-ul din Hexagon ofera numeroase exemple. Herge a lasat cu limba de moarte ca nimeni sa nu se atinga de Tintin – editorii vor edita, la nesfirsit, aceleasi si aceleasi albume. Morris si Edgar Jacobs au avut alta abordare. Asa se face ca aventurile lui Lucky Luke si ale lui Blake & Mortimer continua si astazi, cu succes, purtind semnaturile unor noi echipe de scenaristi.
Unic “tatic” al lui Asterix dupa moartea, la sfirsitul anilor ‘70, a tovarasului sau, scenaristul Rene Goscinny, Uderzo a stabilit initial ca seria sa se opreasca odata cu iesirea lui la pensie. “Chiar scrisesem asta, negru pe alb, in testamentul meu”, recunoaste desenatorul, “mergeam pe linia lui Herge, care a refuzat ca personajul sa ii supravietuiasca. Pe urma, am realizat ca nu sint chiar singur pe lume. De exemplu, Anne Goscinny (fiica lui Rene si coproprietara a marcii Asterix) nu era de acord cu mine. Si avea dreptate. Mai exista si o cerere impresionanta din partea cititorilor. Toata lumea imi spunea ca nu am dreptul sa ii privez de noi aventuri ale eroului lor favorit. Si ei aveau dreptate fiindca, la urma urmei, personajul Asterix le apartine in egala masura”.
Cearta in familie
Povestea “pasarii stafetei” nu a fost chiar simpla si linistita. Uderzo si Goscinny i-au creat pe Asterix, Obelix et Cie in 1959, iar succesul seriei a fost rapid si considerabil. Impreuna, cei doi au realizat 26 de albume de benzi desenate, din 1961 pina la disparitia, in 1977, a lui Goscinny. Pus in fata unei uriase dileme, Uderzo a ales, in cele din urma, sa continue seria singur, asumindu-si si scrierea scenariilor. A mai scos, astfel, inca opt albume, pina in 2008, cind a anuntat ca se opreste definitiv.
Intre timp, dupa moartea lui Rene, Uderzo s-a certat cu editorul seriei Asterix, grupul Dargaud. A urmat un proces lung (a durat aproape 15 ani), iar desenatorul a publicat singur albumele din serie, la editura lui personala, Albert Rene. Odata cu retragerea sa, a decis sa vinda drepturile asupra lui Asterix grupului Hachette, iar acesta l-a convins sa fie de acord ca aventurile micului gal sa continue sub pana altor autori.
Aceasta decizie s-a dovedit a fi controversata pentru multi. In vreme ce Anne Goscinny s-a declarat incintata, chiar fiica lui Uderzo, Sylvia, care detine 20% din drepturile de autor, s-a scandalizat. Ea si-a acuzat tatal ca a cedat ispitei banilor si chiar a incercat sa obtina o decizie judecatoreasca prin care Uderzo sa fie declarat inapt de a-si gestiona afacerile.
Fanii lui Asterix vad si bunele, si relele unei astfel de decizii. Pe de o parte, aventurile eroului lor preferat vor continua; pe de alta, trebuie sa se resemneze ca nici unul dintre autorii originari nu va mai semna noile albume.
Mostenitorii si paznicul templului
Dar cine ar putea continua seria Asterix la acelasi nivel de excelenta cu care ne-a obisnuit Uderzo, singur sau in colaborare cu Goscinny? O intrebare grea care i-a framintat pe fani si pe autor in egala masura.
Solutia a venit din partea grupului Hachette care, anul trecut, a ales o echipa formata din scenaristul Jean-Yves Ferri, desenatorul Frederic Mebarki si Thierry Mebarki (pentru culori), nume aflate de presa franceza la capatul unei adevarate anchete jurnalistice. Din partea sa, Uderzo a fost incintat, cu atit mai mult cu cit lucra de mai multi ani impreuna cu fratii Mebarki, in atelierul sau. Virsta facuse ca mina desenatorului sa nu mai fie la fel de sigura, iar fratii fusesera angajati sa traga in tus plansele cu Asterix. Cit despre scenarist, Uderzo a fost de-a dreptul entuziasmat si a asigurat ca acesta este un maestru al umorului si ca el insusi a ris cu hohote cind noul autor i-a povestit ideea viitorului album Asterix.
“De acum inainte, rolul meu va fi sa veghez ca natura personajelor sa nu fie tradata. Voi fi gardianul templului”, asigura celebrul desenator intr-un interviu acordat anul trecut lui “Le Figaro”.
Dar preluarea unei francize “de aur” este mai grea decit pare la prima vedere. Si, dupa doar citeva luni, Frederic Mebarki a cedat sub presiunea lucrului la o serie atit de importanta. Abia in octombrie anul acesta s-a gasit desenatorul care sa ii preia sarcinile: Didier Conrad, un nume in Franta (si putin spre deloc cunoscut in restul lumii). Conrad este un virtuoz al desenului, iar plansele sale de pina acum aduc putin cu opera lui Andre Franquin, un motiv ca el sa fie ales de Uderzo pe post de succesor.
Cu asemenea “tehnicieni” la cirma productiei si cu Uderzo pe post de supraveghetor, munca pe santierul noului Asterix a fost reluata cu spor. Anul viitor, un nou album cu aventurile micului gal va iesi in librarii si se va vedea daca aceasta noua echipa a stiut sa gaseasca ingredientele corecte pentru “potiunea magica” a succesului.
Indianul de dinaintea galului
Intre timp, Hachette i-a facut lui Uderzo o mare surpriza: reeditarea integralei Oumpah-Pah, o serie de aventuri umoristice ale unui indian american, prima colaborare cu Rene Goscinny.
Aventurile lui Oumpah-Pah au fost realizate inainte de Asterix si, din pacate, in fata succesului micului gal, ele au trebuit oprite dupa numai cinci volume.
“Cind ne-am imaginat aceasta serie, in paginile revistei «Tintin» care apartinea editurii belgiene Le Lombard, nu am cunoscut succesul”, isi aminteste Albert Uderzo, “am vrut sa o reeditez in 1995, la propria mea editura, dar lumea n-a fost prea incintata de aceasta idee. E greu de explicat insuccesul unei serii”.
La vremea respectiva, autorii erau “rupti” intre redactiile revistelor “Tintin” si “Pilote” pentru care realizau Asterix si erau siliti sa livreze cinci planse pe saptamina. Prin urmare, cu tristete, Goscinny si Uderzo au trebuit sa renunte la Oumpah-Pah… Initiativa celor de la Hachette face ca acest personaj, batrin si el de jumatate de secol, sa isi gaseasca drumul spre o noua generatie de cititori.
“Macar acum, unii vor afla ca n-am desenat numai Asterix toata viata”, a comentat Albert Uderzo.
Succes planetar
Seria Asterix si Obelix se bucura de un succes monumental in Europa si in lume, mai putin in Statele Unite. In afara de cele 350 de milioane de albume vindute pina acum, seria a dat “nastere” la zece filme de animatie, patru filme cu actori si un parc tematic de mare succes. Mai mult, a inspirat si numele primului satelit lansat in spatiu de Franta.
STIRI BD
Americanii si europenii se bat pentru Millenium
Uriasa batalie dintre SUA si Europa pe terenul adaptarii in benzi desenate a cunoscutei trilogii semnate de suedezul Stieg Larsson, Millenium, va aparea in BD in SUA, in noiembrie, in vreme ce varianta europeana este prevazuta pentru martie 2013.
Detinatorii drepturilor de autor pentru romanele lui Larsson au fost generosi in ceea ce priveste permisiunea adaptarii in BD a acestei trilogii de mare succes in librarii (si la cinema). In Europa, drepturile au fost achizitionate de editura Dupuis, care intentioneaza sa o arunce pe piata in mai multe volume, publicate la distanta de sase luni unul de celalalt. Scenarizata de Sylvain Runberg si desenata de Homs, Millenium, varianta franceza, se anunta deja ca o adaptare reusita.
Peste ocean, seria Millenium va face obiectul mai multor “graphic novels” ce vor aparea la editura Vertigo, realizate de mai multi autori de renume din Statele Unite.
In acest timp, se pare, suedezii asteapta sa vinda japonezilor drepturile pentru adaptarea in manga. Asta inseamna, noteaza cei de la site-ul “ActuaBD”, ca “cele trei norme mondiale ale benzii desenate se vor infrunta pe terenul aceleiasi adaptari. Versiunea US, industriala si eficace, versiunea europeana, mai «literara» si cu un estetism asumat, si versiunea japoneza, care va privilegia probabil actiunea si interactiunile sentimentale intre protagonisti. Trei moduri de a spune aceeasi poveste”.
Interesant este ca productiile Vertigo sint publicate in Franta de editura Urban Comics, ceea ce inseamna ca batalia Millenium se va purta chiar in Hexagon.
Stan Lee, erou de desen animat
Celebrul parinte al supereroilor Marvel devine, la rindul sau, personaj. Pe 26 octombrie, studiourile Disney au lansat trei noi seriale de animatie bazate pe personajele Marvel, iar Lee apare ca personaj in seria Ultimate Spider-Man, in rolul unui ingrijitor de la liceul unde invata tinarul Om-Paianjen. Este prima oara cind Stan Lee devine personaj, el fiind pina acum “doar” un obisnuit al aparitiilor in filmele de cinema ce adapteaza aventurile eroilor sai, de la Cei 4 fantastici la Razbunatorii.
Nascut in 1928 din parinti emigrati din Romania, Stan Lee a devenit cel mai important creator american de comics-uri cu supereroi, fiind “parintele” unor personaje celebre precum Omul-Paianjen sau X-Men. Retras din activitate, Lee locuieste in prezent la Los Angeles impreuna cu sotia sa si ciinii lor si a devenit o adevarata “mascota” si purtator de cuvint pentru editura Marvel.
Vikingul Thorgal se stabileste in Elvetia
Unul dintre cele mai de succes personaje de banda desenata europeana ramine razboinicul Thorgal, creat de polonezul Grzegorz RosiÕski, cu aventuri publicate in mai multe zeci de volume. Un asemenea triumf a fost celebrat recent de municipalitatea din Delemont, capitala cantonului elvetian Jura, unde se va deschide un muzeu dedicat “operelor lui RosiÕski”. De asemenea, autoritatile locale au anuntat si intentia lor de a lansa in viitorul apropiat un “festival BD de dimensiuni internationale”.
Aceste proiecte ar trebui realizate pina in iulie 2014, la timp pentru cea de a 725-a aniversare a orasului Delemont.
Mitt Romney, garantia unui “apocalips zombi”
Joss Whedon, regizorul si scenaristul filmului Razbunatorii, a iesit recent in lumina reflectoarelor pentru a “sustine” candidatura lui Mitt Romney la Casa Alba. Whedon a inregistrat un mesaj video in care arata ce puncte comune are, “apocaliptic vorbind”, cu candidatul republican.
“Ca multi liberali americani”, spune Joss Whedon, “am fost incintat cind Obama a cistigat in urma cu patru ani. Lumea de azi este insa diferita, iar Mitt Romney este un candidat diferit, cu viziunea si determinarea necesare pentru a indrepta aceasta tara pe drumul spre un apocalips zombi. Romney este pregatit sa dea peste cap asigurarile de sanatate, educatia, serviciile sociale si alte drepturi care, odata incalcate, vor garanta saracie, somaj, suprapopulatie, boli, adica toate ingredientele necesare pentru crearea unei lumi de cosmar, populata cu morti vii”.
Galerie foto
