Valoarea jocurilor video ca forma de arta este contestata de multi (de exemplu, popularul critic de film american Roger Ebert). Cei de la MoMA insa sint de alta parere si fac eforturi pentru a promova valoarea interactiva a video game-urilor, “de la eleganta codului, la tipul de comportament al jucatorului”.
Jocurile achizitionate pina acum de MoMA ar trebui sa ii incinte, in egala masura, si pe nostalgici, si pe fanii de ultima ora: Pac-Man (1980), Tetris (1984), Another World (1991), Myst (1993), SimCity 2000 (1994), Vib-Ribbon (1999), The Sims (2000), Katamari Damacy (2004), EVE Online (2003), Dwarf Fortress (2006), Portal (2007), flOw (2006), Passage (2008) si Canabalt (2009). Lipsesc multe titluri (cum sint cele trecute de revista “Time” pe lista celor mai bune 100 de jocuri video din toate timpurile), in special cele editate de Nintendo, fiindca negocierile cu celebra firma sint foarte “complexe”.
In SUA, jocurile video sint o forma de arta prin lege
“Slate.fr” noteaza ca o astfel de initiativa nu este totusi noua. Muzeul Smithsonian organizeaza o expozitie de gen de anul trecut, manifestare despre care “New York Times” scria ca “marea provocare a «artei jocurilor video» este sa propui o expozitie de video game-uri la Smithsonian”.
Mai mult, in SUA, jocurile video sint o forma de arta prin lege, conform unei hotariri a Curtii Supreme de Justitie din 2011.
“Sint o forma de expresie creativa, intelectuala si emotionala”, nota “New York Times”. “La fel ca si cartile, piesele de teatru si filmele, jocurile video comunica idei si chiar mesaje sociale printr-o sumedenie de procedee literare familiare si procedee specifice mediului”, arata judecatorul Antonin Scalia in justificarea acestei decizii. O hotarire la care s-a ajuns in urma unei incercari a statului California de a interzice vinzarea jocurilor violente copiilor.
“Limbajul programatorilor ia locul lemnului sau plasticului”
Dar, se intreaba cei de la “Slate”, daca jocul video este o forma de arta, mai precis cu ce fel de arta avem de-a face? Cei de la MoMA includ aceste jocuri in colectia de arhitectura si design, plasind aceasta “arta” in contextul propriei lor arhitecturi, luind in considerare codul software conceput de designer si programatori. Este, spune “Slate”, o pozitie diferita de cea a jurnalistului Tom Bissell care, in cartea Extra Lives: Why Video Games Matter, considera ca elementul cel mai important in jocurile video il constituie naratiunea. “Un joc video poate «arata bine», dar el presupune intotdeauna un rol si o maniera in care acest rol creeaza un comportament. Naratiunea nu face decit sa sustina un plan mult mai mare, ghidind comportamentul”, crede Kate Carmody, curator asistent la MoMA.
De aceea, muzeul incearca in prezent sa obtina adnotari la aceste coduri facute de designerii jocurilor, asa cum ar cauta ciorne si schite pregatitoare ale artistilor “traditionali”.
“Limbajul programatorilor ia locul lemnului sau plasticului”, noteaza Paola Antonelli, care vede in jocurile video, privite in contextul designului, “o sinteza intre forma si functie”.
Jocul continua
In viitor, muzeul intentioneaza sa achizitioneze si mai multe titluri, de la Spacewar la Minecraft. Cu toate acestea, multe dintre jocurile preferate de fani s-ar putea sa nu ajunga sa fie expuse la MoMA din considerente legale, dar si din cauza problemelor ridicate de expunerea unor asemenea “opere de arta”.