Asa ii spuneau prietenii de la Autobaza 2 Militari.
Tati, de ce oamenii sint rai?
Dupa ce iesise din puscarie pentru cei patru ani facuti dintr-o eroare judiciara. Un fel de a spune.
Tati, tu de ce esti mereu suparat?
Facuse un accident mortal, fara sa fie si vinovat. Ce sa demonstrezi, ce sa argumentezi, toate probele erau impotriva lui. Ba s-a mai gasit si un martor care zicea ca a vazut tot si ca el era un betiv notoriu. De unde pina unde stia dobitocul ala ca bea el mult, habar n-avea, nu l-a vazut pe omul ala niciodata in viata lui. Merita macar un cap in gura. Dar poti sa-i iei la bataie pe toti care ar merita o mama de bataie fara sa impiedici justitia sa-si faca datoria? Te poti opune independentei justitiei din Romania, care ne tot spune ca nimeni nu e mai presus de lege?
Pai nu? Pe cine sa crezi, a?
Cine era el?
Un simplu sofer.
Tati, tu de ce fumezi atit de mult? O sa-ti faca rau…Tu de ce ai voie si noi nu?
Adica el bause un kil de vin cu prietenul lui care-l tot batea la cap ca nevasta-sa il insala cu un negustor din Dragomiresti, dar el n-a gresit cu nimic. Cind e sa se suie in cabina masinii, parca e alt om. Ii place ce face. De cind se stie. De copil. Nu mai e copil de multa vreme. Ar vrea el. E foarte atent la volan si are instincte foarte bune. Nu conduce doar de azi, de ieri. E calare pe masini de la 18 ani. Dar de data aceea, pur si simplu amaritul ala i-a sarit in fata camionului. A frinat, dar tot l-a atins.
Betivul dracului!
Tati, vreau sa ne jucam de-a fata-n ascunselea…
Degeaba a frinat brusc – si masina lui era ingrijita ca o nevasta cu multe parale –, omul a murit in drum spre spital.
Tati, de ce tipa mereu mama la tine?
La alcoolemie a iesit rau, nici nu mincase nimic, fir-ar la naibii sa fie Baluta Mihai cu gelozia lui si cu muierea lui cu tot. Omul are o nevasta buna, femeie de treaba, dar e geloasa rau. Se leaga de toate cacatisurile si-i scoate ochii pentru te miri ce. Ajungi cu nervii la pamint. Cui sa-i spui toate alea care le ai pe inima?
Asa a fost.
Unui prieten.
Asa a intrat in belea.
Asa a ramas, omorise un batrin de 82 de ani care traversa cu totul aiurea pe soseaua Bucuresti-Giurgiu – stim bine cite curbe sint si cum iti sar in fata fel de fel de nenorociti, copii, dobitoace sau betivi. N-a reusit sa convinga pe nimeni ca a fost nevinovat. Proba cu alcoolemia l-a infundat.
Tati, eu vreau sa stau cu tine, nu cu mama, sa nu ma parasesti…
A injurat de nu s-a mai pomenit. A injurat si a injurat si degeaba. A facut trei ani jumate, in loc de sase, pentru buna purtare. Nu a fost usor. Parca nu se mai termina. Copiii au crescut, na, ce, era sa-l astepte pe el?
Asta a fost tot.
N-a fost tot.
De fumat tot nu s-a lasat. Nici de bautura.
Cum, necum, l-a vazut pe Dalai Lama la televizor. Altfel, de unde pina unde Costel Trandafir din Urziceni sa aiba legaturi cu Dalai Lama? Asta e un fel de papa, patriarh, ce-o fi pe la aia, al budistilor tibetani. De China mai auzise el cite ceva, ca doar toate gioarsele de prin casa luate pentru copii sint din China. Niste mizerii, dar sint ieftine. Se strica imediat, ca e vorba de o jucarie, un pantof sau un blender. Miine, poimiine, o sa aduca si femei din China, mai stii. Totul va fi mai ieftin. Dar despre Tibet nu stia nimic. Doar ca asa il poreclisera colegii si el nu putea face nimic. Din cauza ochelarilor si ca purta mereu tricouri fara mineca.
Mare lucru. Voinic a fost de cind se stie. Nu-i place sa se bata, dar nici sa rida lumea de el.
Nevasta vrea sa divorteze.
Si fumeaza si mult pe deasupra. I-a luat astuia mic un camion mare. Nu mai putea de bucurie. A fost dojenit.
Ca arunca banii pe toate prostiile.
Puah!
Tati, eu te iubesc foarte mult, sa nu fii suparat pe mine!
Ce sa spui si cui?
Dalai Lama.
Suridea ingaduitor, apoi s-a obisnuit. Ce putea sa faca decit sa accepte glumele colegilor. Cica mai acum citiva ani, Dalai Lama era sa vina in Romania, dar nu i-au dat voie ai nostri. Sa nu se supere chinezii. Cica. Parca poti sa deslusesti vreodata adevarul.
Asa o fi fost, daca tot vorbeste lumea.
Ai dracu’ romanii astia, na, ce poti sa le faci?