„Eu am scris intr-o deplina libertate aceasta carte, la Bratislava, unde eram lector. Lectoratele de limba romana intr-o tara socialista erau ca un an sabatic din ziua de azi. Te duceai ca sa scrii o carte, te duceai ca sa fii izolat. Eram intr-o izolare extraordinara. Nu stiam nici un cuvint slovac, nu stiam sa cer hirtie, ideile pe care le aveam le-am scris pe pereti, fara nici o gluma. Am scris pe hirtiile lasate de lectorul dinainte, ziare romanesti vechi“, a explicat Eugen Negrici cum a reusit sa scrie, in 1978, o carte care a constituit un eveniment pentru pasionatii de literatura ai vremii.
„In anii ’80 existau pentru noi, studentii Universitatii Bucuresti, citiva autori din provincie care aveau o aura extraordinara. Printre acestia erau, la Craiova, Eugen Negrici, la Timisoara, Livius Ciocarlie, a carui prezenta in sala o salut, erau la Cluj Ion Pop, Marian Papahagi, era Adrian Marino, cumva impartit intre Iasi si Cluj. Acesti autori contau foarte mult si aparitia unei carti de a lor era realmente un eveniment“, a punctat si Carmen Musat, redactorul-sef al revistei „Observator cultural“, invitat la lansarea volumului Figura spiritului creator.
Cartea este o reeditare, dar nu tot textul initial a fost preluat, ci numai o parte a lui, a aratat criticul literar Daniel Cristea-Enache, moderatorul evenimentului. „Eugen Negrici a mers in ultimii ani pe mai multe directii si a reusit sa performeze pe fiecare dintre acestea: a scris o sinteza fundamentala pentru domeniul nostru, care asteapta totusi sa fie incheiata, despre literatura romana in comunism, a scris un eseu despre iluziile literaturii romane, care a enervat foarte multa lume si care a fost un bestseller al Editurii Cartea Romaneasca, mai rar o carte de critica literara sa se vinda asa bine. Acum, Eugen Negrici s-a intors la sinteza sistematica, aplicata, rece, pe corpusul unei literaturi“.
Destructurarea structuralismului
„Obiectul cartilor lui Eugen Negrici il constituie literatura romana veche, literatura din perioada putin pasoptista. Dar ceea ce pentru mine a contat extraordinar a fost perspectiva foarte noua asupra acestei literaturi pe care o propun cartile lui Negrici. Cartile sale au deschis o fereastra si au inscris momentele literaturii romane vechi intr-un circuit european evident“, a insistat Carmen Musat. Tot ea a explicat ca autorul face parte dintr-o pleiada de scriitori romani care au asimilat teoria literaturii, dar au dezvoltat si au dat „carnatie critica foarte pregnanta“ acesteia.
„Figura spiritului creator este o carte foarte speciala, dat fiind contextul in care a aparut. O carte scrisa intr-o perioada in care structuralismul era inca foarte prizat si in Franta si in Romania, dar mai ales la noi. Or, Eugen Negrici este polemic cu excesele structuralismului; cartea este scrisa in raspar cu foarte multe dintre punctele tari ale structuralismului“, a amintit redactorul-sef al „Observatorului cultural“.
Unul dintre aspectele pe care le demonteaza in cartea reeditata anul acesta este principiul potrivit caruia opera isi este suficienta siesi, are o existenta rupta de orice context, iar ceea ce conteaza este continut in opera, si nu in afara ei. „Ei bine, Eugen Negrici contesta punctul de vedere si repune opera in relatii cu contextele ei, cititorii ei, interpretii ei. Lucrul acesta era atunci, in 1978, socant, era un mod diferit de a gindi literatura“, a comentat Carmen Musat.
Opera, pentru a fi inteleasa, are nevoie de refacerea legaturii cu autorul, de refacerea contextului in care apare si, mai mult, cu modul in care de-a lungul timpului a fost perceputa si a fost interpretata. De astfel, crede aceasta, volumul este plin de sugestii de dezvoltare ulterioara a cercetarii, dintre care unele de mare actualitate si azi: in primul rind, nevoia de a investiga geneza operei, tocmai pentru a proiecta figura spiritului creator, pentru a intelege mecanismul creatiei, pentru a intelege ca intregul proces de creatie a continut o serie de tranzactii mentale pe care autorul le-a negociat cu contextul istoric, cultural, literar si politic, cu o serie de factori externi.
O grila noua de interpretare
La lansarea de miercuri, Eugen Negrici si-a amintit ca Figura spiritului creator a trecut destul de usor de cenzura comunista, desi el simte ca a scris-o in deplina libertate: „Eram foarte liber in strainatate, eram atit de izolat, atit de prins de idee, incit nici nu mi-am dat seama de toate lucrurile pe care le stiam. Dupa aceea, am remarcat ca am facut ce trebuia“. Sansa autorului a fost tocmai un cenzor. „Cartea a trecut foarte usor la cenzura. Si a trecut pentru ca, de fapt, volumul care o preceda, si care a stat doi ani la cenzura, a fost salvat de Ion Ianosi, care a intervenit, fiind un cenzor secret al partidului.“
Daniel Cristea-Enache a aratat, la rindul sau, ca atunci cind a citit prima editie a volumului relansat acum a avut „un soc cultural“. „Cartile lui Eugen Negrici mi-au schimbat foarte mult perspectiva din care citeam literatura si intelegeam produsul artistic. Si cred ca asta se intimpla foarte mult cu cititorii acestui critic, care a depasit critica estetica. Eugen Negrici ne-a dislocat acel fundamentalism estetic pe baza caruia citeam orice text, cu atentie la produsul finit, la cel perfect, si pe care nu poti sa bagi decit o critica stilistica sau estetica. Dar aceasta abordare nu functioneaza cu textele din literatura romana veche, care nu au o valoare estetica sau au una mai degraba inventata de istorici decit creata de autor. Care este grila de salvare a acestor texte, dintre care multe nici macar nu sint centrate literar. Iar Eugen Negrici a inventat si a perfectionat aceasta grila de interpretare si lectura critica cu care poti acoperi onest si adecvat intreg cimpul culturii romane, de la inceputuri pina in zilele noastre“, a mentionat Daniel Cristea-Enache.