„Stiu ca marile studiouri care erau preocupate de drepturile de distributie si negociau cu firme chinezesti s-au pomenit cu serverele sparte fiindca partea chineza voia sa afle exact cum vor sa negocieze americanii“, spune expertul Dmitri Alperovitch. „Daca prezinti ceva de interes pentru Armata chineza si esti conectat la Internet, atunci probabil ca ei au acces deja la fisierele tale“, adauga si Martin Libicki, de la RAND Corp.
Problema, spun expertii, sta in dispretul chinez pentru proprietatea intelectuala. In China, majoritatea filmelor si software-urilor sint piratate si se zvoneste ca in spatele acestui comert infloritor se afla chiar Armata chineza.
Hollywoodul priveste spre China cu groaza si disperare
Specialistul James Fallows spune ca tacticile chineze sint oarecum naturale pentru o tara care incearca sa ajunga rapid din urma statele mai dezvoltate. Acelasi lucru s-a petrecut la sfirsitul secolului al XVIII-lea, cind americanii „furau“ de la englezi. Diferenta este ca, in 2013, China are planuri foarte mari si un ragaz mult mai scurt. Academia de Stiinte Chineza a prognosticat, in ianuarie, ca economia tarii o va depasi pe cea americana in 2048. Parte a planului acesta este si construirea unei industrii a divertismentului. „Chinezii deschid saptaminal opt sali de cinema“, explica Mark Gill, presedinte al Millenium Films.
De multi ani, Hollywoodul priveste spre China cu „un sentiment de groaza si disperare“, scrie „The New Yorker“, din cauza „imensului peisaj asiatic plin de DVD-uri piratate“. Totusi, in conditiile scaderii numarului de spectatori in salile de cinema, marile studiouri au gasit o piata mai mult decit interesanta in estul Asiei.
In China, consumul de cinema creste exploziv. Salile si multiplexurile apar ca ciupercile dupa ploaie. „Metro“ afirma ca noua clasa de mijloc chineza are mai multi bani de cheltuit pe divertisment si ca, la o populatie de 1,3 miliarde de locuitori, numarul consumatorilor este inca in crestere.
O noua deviza: „cenzuram si incasam“
Hollywoodul a vazut imediat potentialul indicat de cifre, iar incasarile „oficiale“ din China sint deja prea mari pentru a nu incerca sa cada la pace cu autoritatile.
De aceea multe dintre marile filme americane ajung pe ecranele chinezesti abia dupa ce au trecut de foarfecele cenzorilor, iar Hollywoodul nu are nimic de obiectat. Au disparut astfel scene din Titanic 3D, din Cloud Atlas (40 de minute!), din Men in Black 3, chiar si din ultimul James Bond.
Desi motivele cenzurii sint considerate „arhaice“ in Vest, Hollywoodul invata repede codurile si gusturile propagandei oficiale chineze. „Principalul scop al cenzurii“, scrie „Metro“, „este sa promoveze morala confucianista, stabilitatea politica si armonia sociala. Desi nu exista reguli concrete pentru regizori, se stie bine ce trebuie evitat: sexul, violenta, obscenitatea, superstitiile, jocurile de noroc, consumul de droguri si activitatile infractionale, ingredientele obisnuite ale unui hit hollywoodian“.
Dar americanii sint inca departe de a cistiga din aceasta zona pe cit ar putea, de fapt, sa o faca. De aceea, sint dispusi si la alte concesii – sa toarne filme in China sau sa accepte ca studiourile de stat chinezesti sa coproduca blockbustere.
„S-ar putea ajunge insa ca o companie detinuta de Partidul Comunist sa aiba o pozitie de control intr-o companie culturala majora din SUA, iar asta ridica probleme extrem de serioase“, crede Rob Cain, producator si consultant de cinema in China.