In aprilie 2012, sub presedintia lui Horia-Roman Patapievici, ICR obtinea statutul de tara invitata pentru Romania la Salonul de carte de la Paris din 2013. Un an mai tirziu, CNL din Franta, coorganizator al evenimentului, a invitat 27 de scriitori romani sa onoreze literele romanesti la cel mai prestigios tirg din Europa, iar ICR, sub presedintia lui Andrei Marga, a adaugat, alaturi de Ministerul Culturii, inca o delegatie de peste 20 de autori. Daca, fara indoiala, sint nume importante si de o parte, si de alta, reprezentativitatea literaturii romane fiind astfel incontestabila, in schimb strategia de promovare a devenit practic imposibila: nimeni, in lume, nu poate asigura un marketing cultural eficient in teritoriu strain unei delegatii de peste 50 de… vedete. Au fost si absente rasunatoare: Mircea Cartarescu, Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu au declinat invitatia CNL Franta ca refuz explicit de a fi asezati pe aceeasi scena pariziana cu noua conducere a ICR, a carei politica culturala este catalogata drept „retrograda“, „in plin derapaj“, si a carei maniera de a dialoga cu scriitorii romani este „jignitoare“.
Din cornul abundentei literare
„Romania tara invitata“ a propus la Salonul cartii de la Paris in jur de 60 de intilniri, mese rotunde, lecturi, prin dezbaterile organizate de CNL, pe de o parte, si de ICR, pe de alta, si, intre alte 600 de titluri, peste 20 de traduceri noi, carti ale autorilor romani editate in franceza in 2012 si inceputul lui 2013.
Dezbaterile au fost ritmate in cele cinci zile de salon de ateliere si momente artistice: actrita Codrina Pricopoaia a intrat in pielea unor personaje din basmele romanesti, Matei Visniec a citit, charismatic, povesti, iar Ileana Surducan, autoare de benzi desenate, a animat un atelier de ilustratii si desen.
Au fost trecuti in program spre a oferi autografe pe ultimele lor aparitii editoriale in franceza: Gabriela Adamesteanu, Radu Aldulescu, Constantin Abaluta, Savatie Bastovoi, Ana Blandiana, Lucian Boia, Magda Carneci, Rodica Draghincescu, Dinu Flamand, Florina Ilis, Doina Ioanid, Dan Lungu, Norman Manea, Basarab Nicolescu, Andrei Oisteanu, Marta Petreu, Marius Daniel Popescu, Razvan Radulescu, Adina Rosetti, Eugen Simion, Bogdan Suceava, Lucian Dan Teodorovici, Dumitru Tepeneag, Floarea Tutuianu, Eugen Uricaru, Matei Visniec, Varujan Vosganian.
Editorii francezi mai frecventabili decit ICR
Au fost scriitori care au preferat mai curind standul editorilor lor francezi pentru momentul de dedicatii, si au fost scriitori care n-au mai venit la mesele rotunde propuse de ICR. Spre exemplu, nici Dumitru Tepeneag, nici Norman Manea n-au mai ajuns la dezbaterea „Viata in Est, cu fata la zid“ pentru a dialoga, alaturi de Eugen Uricaru, Alexandru Calinescu si Stelian Tanase, si impreuna cu moderatorul Matei Visniec, pe marginea multiplelor forme de cenzura, inainte de 1989, in Romania. E adevarat, Norman Manea avind in aceeasi zi o alta intilnire publica, sub tema „Traversarea exilurilor“, cu eseistul francez Alexis Lacroix pe scena CNL, ar fi motivat ca e destul de obositoare pendularea dintr-o parte in alta.
Cert este ca, din perspectiva publicului, multe evenimente s-au suprapus, iar surpriza de a nu-i regasi intotdeauna la dezbateri pe cei trecuti in program a accentuat o senzatie de „malaise“, de sentiment tulbure, in mijlocul multor altor motive de bucurie intelectuala.
Obsesiile Romaniei: scriitori cu fata la zid si cu fata spre lume
Inainte si dupa 1989, cu toate nuantele fecunde in plan istoric, social si literar, a fost una dintre temele majore abordate la numeroase mese rotunde. Astfel, Lucian Dan Teodorovici a fost invitat sa vorbeasca despre „descoperirea Gulagului“, in timp ce Dan Lungu, Adina Rosetti si Bogdan Suceava au abordat „iesirea din totalitarism“. Despre „poezia din spatele zidului“ au fost asteptati sa depuna marturie Ana Blandiana, Dinu Flamand, Ion Muresan, Mircea Dinescu, in timp ce limba ramine „cea din urma libertate“ pentru Radu Aldulescu, Florina Ilis si Doina Ioanid. „In intimitatea unui popor“ a intrat Gabriela Adamesteanu, protagonista momentului „Grand Entretien/Intilniri esentiale“. Cum este „sa scrii sub cenzura“ au stiut sa raspunda Alexandru Calinescu, Eugen Uricaru si Stelian Tanase, intr-o discutie moderata de Matei Visniec – in absenta lui Norman Manea si Dumitru Tepeneag, anuntati initial la dezbatere. Mirella Patureau si George Banu au dialogat, in doua momente diferite, cu „copiii absurdului“ din Romania, creatori ai unei dramaturgii insurgente, precum Alina Nelega sau Nicoleta Esinencu.
Validarea de exceptie adusa de marile figuri literare ale exilului romanesc din secolul XX a fost subiectul dialogului dintre Nicolae Breban, Eugen Simion, Miron Kiropol si Basarab Nicolescu, precum si cel al momentului intitulat „Avangarda in Franta si Romania, destine incrucisate“, cu participarea lui Sebastian Reichmann, Paul Cernat, Petre Raileanu si Ion Pop.
Semnificativa apare, post festum, „reabilitarea“ scriitorului european de origine romana Vintila Horia (1915-1992), caruia i s-a retras Premiul Goncourt in 1960, decernat pentru romanul scris in franceza Dumnezeu s-a nascut in exil, in urma unui imens scandal politic din presa franceza a vremii: „Datorat asa-zisului trecut profascist al scriitorului, scandalul a fost orchestrat de autoritatile comuniste de la Bucuresti, in urma refuzului romancierului de a onora invitatia pe care Ambasada Romaniei i-o adresase pentru a celebra Premiul Goncourt, a povestit Basarab Nicolescu. Pentru Vintila Horia, sa accepte ar fi insemnat un pact rusinos cu calaii gulagului romanesc. (…) Fara indoiala cu orientari de dreapta, Vintila Horia n-a fost – si documentele o arata – niciodata legionar“, a transat Basarab Nicolescu.
Si alte intilniri fecunde
O alta intilnire a incercat „reconstructia unei Romanii europene“, in duelul cultural sustinut de Thierry de Montbrial si Eugen Simion, care s-au intrebat in ce masura putem construi viitorul Europei aparind valorile morale si spirituale ale fiecarei tari: „numai cedind ceva, dar pastrind ceea ce este esential“ in procesul constructiei europene se poate vorbi de „un viitor bun“ pentru batrinul continent, au fost de acord cei doi academicieni.
Daca scriitorii romani au ceva de spus si dincolo de tema raportului Romaniei cu istoria, s-a probat prin participarea lor la dezbateri cu subiecte de mai larga respiratie literara si filozofica. „Cum sa scrii o femeie?“ s-au intrebat Marta Petreu, Radu Aldulescu, Dan Lungu si Magda Carneci intr-un dialog care trebuia sa fie moderat de jurnalista si scriitoarea franceza Laure Adler, dar care a renuntat, in urma boicoturilor cu nuante politice din jurul participarii Romaniei la Salon. Au intrat in „culisele scriiturii“ pentru a imblinzi „principiul incertitudinii“ filozoful Basarab Nicolescu (moderator) impreuna cu matematicianul Solomon Marcus si traducatorii Houriya Abdelouahed si Bogdan Ghiu. Misterul creatiei e spectaculos: nespusul si nevazutul actioneaza in aceeasi masura cu ceea ce trece in verb si in vizibil – a nuantat Basarab Nicolescu evocindu-l pe marele regizor Claude Régy; spiritul uman functioneaza prin dinamica unor cupluri antinomice conjugate, intre care Solomon Marcus a exemplificat „sensibilitatea“, care ar face imposibila „claritatea“; „eu nu incep sa gindesc inainte de a incepe sa scriu“, a mers la esenta traducatorul si eseistul Bogdan Ghiu, pentru care „scrisul“ isi secreta culisele in timpul desfasurarii sale, ele nu sint niciodata in spate, in amonte.
Boicot si manifestatii
Sub titlul „Boicot si manifestatii: ICR sub focul criticilor la Salonul cartii de la Paris“, site-ul francez „Courrier des Balkans“ a relatat despre protestul miscarii informale ICR OFFF sub forma unui performance simbolic la deschiderea tirgului, in 21 martie: citiva tineri artisti, romani si straini, au purtat mastile marilor absenti Cartarescu, Plesu, Liiceanu si Djuvara, pentru a denunta politizarea culturii in Romania (http://balkans.courriers. info/article22097.html).
Intr-un comunicat de presa cu titlul „Salon du livre. Un succes al culturii romane“, ICR a afirmat ca tinerii protestatari erau „sub influenta alcoolului“.
Artistii si-au asumat insa luarea de pozitie, afirmind intr-un comunicat de presa ca momentul a fost gindit din start ca un manifest: „Dansul Mastilor a fost un moment-surpriza programat de Institutul OFFF pentru toti invitatii (…) ICR OFFF este un manifest impotriva actualei politici culturale si a conducerii Institutului Cultural Roman“, a precizat grupul informal pe pagina sa de Facebook ICR OFFF.
Scriitorul Virgil Tanase crede ca statutul Romaniei de tara invitata la Salonul cartii de la Paris este o ocazie de legitimare a culturii romane in contextul actual european: „Franta isi urmeaza de fapt strategia imperialista de colonizare culturala: mai devreme sau mai tirziu, Romania ar fi fost oricum invitata. In acest context, orice protest pare ridicol“, a afirmat scriitorul si traducatorul Virgil Tanase.
Multi dintre scriitorii romani prezenti la Salon s-au simtit deranjati de zgomotul mediatic din jurul protestului cu gust politic. In marea lor majoritate, au minimalizat gestul tinerilor artisti grupati sub titlul ICR OFFF, care au protestat pe fata, la deschiderea festiva de la standul Romaniei, argumentind ca nu era momentul potrivit.
Dupa succesul incontestabil al Salonului de la Paris, unde Romania a vindut carti in valoare de 70.000 de euro, mai mult decit Spania (Barcelona a fost orasul invitat), cu zeci de pagini de cronici literare in principalele reviste franceze, cu scriitori aplaudati la scena deschisa – ramine o intrebare: daca protestul la adresa abuzurilor fata de scriitori nu-si avea locul aici, atunci unde si cind?
Scriitorii si imaginea Romaniei
Dan Lungu: „Cred ca ICR a avut citeva luari de pozitie jignitoare fata de unii scriitori romani si Editura Polirom a facut foarte bine luindu-i apararea, cu curaj si demnitate, lui Filip Florian. Mi se pare ca strategia culturala actuala a ICR este sub cea anterioara; vine cu o agenda traditionalista, mult prea nationala si fara deschidere europeana. Ceea ce propune ICR ca imagine mi se pare arhaizant, folcloric si incremenit in proiect – asa arata obiectivele ICR din strategia lor pe 2013. Atitudinea lor nu e potrivita, chiar fata de cei pe care ii critica. Nu cred ca ICR, in comunicatele lor, trebuie sa faca polemica. Mi se pare absolut aiuritor. Incet, incet se va izola de o mare parte a scriitorilor romani, ori ei sint acolo ca sa ii promoveze, nu ca sa ii alunge din jurul lor. Daca vor continua asa, eu ma simt obligat, daca voi fi invitat la vreun eveniment, sa refuz, din solidaritate cu unii scriitori care au fost jigniti de ICR prin comunicate publice. Aici, la Paris, am venit fiindca am fost invitat de CNL Franta, dar daca as fi fost invitat de ICR, n-as fi venit“.
Savatie Bastovoi: „Toata lumea protesteaza. Si acest popas la Paris nu a putut avea loc in pace si tihna. Am un gust amar. Si mi se pare o obraznicie din partea celor care nu stiu ca poporul nostru nu-si bate copilul in ospetie si nici cind are oaspeti nu-si bate copilul. Acesti intelectuali romani si dascali ai neamului romanesc modern n-au invatat aceasta lectie si au facut totul ca sa arate cum se trag unii pe altii de par si daca se poate in vazul lumii“.
Bogdan Suceava: „Un politician care insulta un scriitor pierde alegerile“.
Ana Blandiana: „Vom ramine cu vizibilitatea din cele cinci zile sau se va transforma in ceva mai de durata? Asta ar insemna traducere de carti, articole despre literatura si cultura romana. Problema este urmatoarea: pentru ca acest lucru sa se intimple, nu e suficient sa existe carti romanesti bune, ci e nevoie de o imagine a Romaniei buna. Noi sa ne scriem cartile, dar pe de alta parte, pentru ca ele sa aiba o sansa in exterior, cadrul de care sintem legati – caruia ii sintem iobagi, totdeauna am avut sentimentul ca sintem legati de limba romana, de istorie, asa cum erau legati iobagii de pamint – trebuie sa se schimbe in bine. Succesul pe care l-a avut ICR pina acum o jumatate de an, un succes real, s-a bazat si pe imaginea din ce in ce mai buna a Romaniei: intrarea in UE, discutarea de la egal la egal cu ceilalti parteneri“.
Matei Visniec: „Cind actionezi sub presiunea certurilor politice, toata lumea pierde: si cultura, si politica“.
Lucian Dan Teodorovici: „As vrea sa ramin doar cu impresia sarbatorii literaturii romane la Paris, sper ca peste timp va fi cea pregnanta. Insa nu pot sa nu remarc ca, in timp ce in presa franceza s-a scris foarte frumos despre literatura romana, in presa romaneasca a primat scandalul. Dincolo de toate, e adevarat, un scandal care isi are motivatiile lui, ca urmare a faptului ca ICR-ul a avut niste iesiri mai mult decit regretabile la adresa unor scriitori romani“.
Norman Manea: „Cei care n-au venit si-au avut indreptatirea lor, care trebuie respectata. Dar ar fi trebuit sa fie aici ca sa dea o si mai mare reprezentativitate literaturii si culturii romane (…) Pe de alta parte, scriitorul nu e bine sa stea prea aproape de putere, indiferent de regimul politic despre care e vorba.
Eu am venit pentru ca eu reprezint limba romana. Limba romana n-am luat-o cu mine pina la capatul lumii, in America, ci pina la capatul vietii“.
Salon du Livre Paris 2013 – Decupaj subiectiv
» Dan Lungu
„E greu sa fii scriitor roman si sa nu scrii despre periferici. Dar fiecare dintre noi este marginal in raport cu ceva.“
„Obsesiile Romaniei? Noi am venit cu o agenda a noastra care e foarte inchisa, nu parem efectiv europeni. Sint teme intoarse spre interiorul nostru, nu comunica prea mult in afara. Nu e o agenda europeana, e una nationala si pour les connaisseurs. Nu cred ca avem un exercitiu de comunicare interculturala potrivit, la scriitori ma refer in primul rind.“
„Mi-ar fi placut o discutie despre politicile culturale romanesti: creatie, patrimoniu, carti, la care sa inviti editori, librari, cei care au rezidente de artisti, responsabili ai politicilor culturale din ministere, o tema foarte actuala: politica culturala publica. Numai ca era o tema de neimaginat pentru ca noi, in Romania, nu avem o politica culturala publica coerenta, declarata, programata.“
» Marta Petreu
„In poezie poti spune totul fara sa fii crezut. Cind, in sfirsit, am reusit sa-mi scriu romanul (Acasa, pe cimpia Armaghedonului, Polirom, 2011), am fost crezuta pe cuvint – absolut totul, din roman, a devenit adevarat.“
» Radu Aldulescu
„Sintem o tara de tarani si de marginalizati.“
» Alexandru Calinescu
„Cine mai stie ca cenzura a fost propriu-zis o institutie oficiala in Romania, care s-a desfiintat in 1977? Dupa aceea a devenit tentaculara, ceea ce a avut ca efect exacerbarea autocenzurii: s-a ajuns la arta de a-ti citi propriul text cu ochiul cenzorului.“
» Matei Visniec
„In fata stupiditatii cenzurii care vina nuante subversive in cuvinte banale, noi jucam cartea naivitatii.“
„Cultura investeste in suflet, nu in cifre de afaceri.“
„Mesajul meu pentru politicieni: oamenii de cultura trebuie asociati in elaborarea strategiilor de politici culturale. Politicienii nu sint suficienti.“
» Ana Blandiana – „Poezie si memorie“
„Avem sentimentul ca lucrurile pe care le invatam ni le amintim din propria viata. Sa-ti imaginezi inseamna sa-ti amintesti.“
„Metafora fluturelui: frumusetea ascunde raul. Sub aripile comunismului a crescut totalitarismul.“
„Libertatea de expresie a diminuat importanta expresiei.“
„Poemul nu trebuia sa fie neaparat politic. Poemul prin definitie continea o molecula de libertate.“
» Norman Manea – „Traversarea exilurilor“
„De ce iubesc intr-atit limba romana? Ma iubesc pe mine.“
„Ce inseamna sa fii evreu? Stiu prea multe pentru a da un raspuns clar (…) Evreul se opune idolatriei.“
„America este cel mai frumos hotel din lume, unde structura impersonala face ca lucrurile sa mearga aproape perfect.“
„Poezia lui Paul Celan, originar ca si mine din Bucovina, este cea mai profunda marturie lirica a tragediei Holocaustului.“
„N-am vrut sa pot fi recuperat, politic si estetic, de sistemul comunist.“
» Doina Ioanid
„Cind te conduce textul, cenzura nu e posibila intre autor si textul sau. Scriem inclusiv cu ceea ce nu intelegem: lucruri care cad in interior si vrem sa gasim cuvintele care sa le scoata.“
» Savatie Bastovoi
„Sint multumit ca nu sint un disident. Am scris romanul unui imperiu al terorii vazut prin ochii unui copil. La Paris am fost primit ca poet, si voi vorbi ca poet, ca om, ca preot, dar nu ca prezenta politica.“
„Poetul este expresia omului care merita daruita celorlalti. Tot ce scade sub nivelul poeziei impovareaza comunicarea in societate.“